209 CONTENTS

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (314) 2011
Fiziologia şi Sanocreatologia
citozolică, majorarea veridică a activităţii ei în ischemia acută se petrece mai tardiv,
decât a creatinkinazei şi aspartataminotransferazei în decursul primelor 24 ore după
accesul anginos. Concentraţia înaltă a activităţii LDH 1 se menţine în primele 12-14
zile. Anume scăderea activităţii LDH până la normă se foloseşte în calitate de test
care indică la nisarea perioadei de rezorbţie a ţesutului necrotizant al miocardului.
„Zona sură” pentru CK se a ă în intervalul 50-200 Un/l, pentru LDH „zona sură”
se a ă în intervalul 350-1000 Un/l, pentru mioglobină – respectiv în intrevalul 80-
200 ng/ml [9]. Necătând la faptul că actualmente troponinele sunt primite ca markeri
cei mai semni cativi biochimici pentru determinarea necrozei miocardului, ei au un
şir de dezavantaje. Speci citatea troponinelor este mare, dar nu absolută. Referitor
la această problemă există numeroase controverse. În unele studii a fost relatat, că
nivelul troponinelor se măreşte în insu cienţa renală cronică fără semne de sindrom
coronarian acut, precum şi în disecţiile de aortă, în polimiozite şi dermatomiozite, în
cardiomiopatia hipertro că, în cardiomiopatia doxorubicinică indusă medicamentos
[7,10,16]. Actualmente diagnosti-cul biochimic în practica cardiologică pediatrică este
foarte di cil în ceea ce priveşte aprecierea enzimelor “standardului de aur” în patologiile
miocardului. Doar câteva studii relatează informaţii, care relevă rolul troponinei T în
diagnosticul diferenţial al miocarditei acute şi cardiomiopatiei dilatative la copii.
Unul dintre ele a fost efectuat în Tailand de Saungswang J. şi coaut. în anii
1996-2000, în care au fost examenaţi retrospectiv copii cu afecţiuni ale miocardului
în 6 clinici universitare – lotul general de boli cardiovasculare la copii a constituit
209 cazuri cu vârsta 0,1-15 luni. Din ei cu diagnosticul cardiomiopatie dilatativă au
fost – 45 %, miocardită acută – 27%. Fracţia de ejecţie (FE) medie a miocardului
ventriculului stâng în miocardita acută a constituit - 42% în 79% cazuri clinice şi
s-a dovedit a mult mai înaltă ca în cardiomiopatia dilatativă (FE – 33,8% în 57%
cazuri). S-a constatat că nivelul TnT a fost mai înalt în miocardita acută în comparaţie
cu cardiomiopatia dilatativă (0,08 ng/ml –0,16 ng/ml în miocardita acută; 0,01-0,10 ng/
ml în cardiomiopatia dilatativă). Rata mortalităţii pe parcursul la un an în miocardita
acută a constituit 17% [ 23 ] .
În anul 2002 Saungswang J. şi coaut. la 41 copii au apreciat nivelului TnT ca indicator
noninvaziv pentru diferenţierea miocarditei acute şi cardiomiopatiei dilatative.
Aceste două entităţi nozologice prezintă di cultăţi din punct de vedere a diagnosticului
clinic. Biopsia endomiocardică se arată a destul de utilă în aspect diagnostic, dar natura
procedurii – invazivitatea, timpul consumat, sensibilitatea cauzează unele probleme,
mai ales la copii. În acest studiu bolnavii au fost divizaţi în trei grupe: grupul I - 10
cazuri de miocardită acută, grupul II - 10 cazuri de cardiomiopatie dilatativă şi grupul
III – 21 copii au format lotul control. Nivelul TnT a fost respectiv- I gr –0,088 ng/ml,
II gr.-0,01 ng/ml şi III gr – 0,001ng/ml). Rezultatele cercetării au demonstrat că nivelul
TnT în miocardita acută s-a dovedit a semni cativ mai înalt, decât în cardiomiopatia
dilatativă [23]. Troponina cardiacă este sensibilă şi speci că pentru detecţia distrucţiei
cardiomiocitelor, dar concentraţia ei poate sa nu crească in timpul ischemiei miocardice
reversibile.
Rezultatele studiului nostru au relevat semni caţia clinico-diagnsotică a
determinării concentraţiei în ser sangvin a proteinei speci ce cordului - Troponinei
I în diagnosticul precoce ale afectării miocardului de geneză in amatorie la copii cu
57