serviciul sanitar al armatei române în perioada 1914 – 1919

More documents

Recommendations

Info

AD – Analele Dobrogei LISTĂ DE ABREVIERI ANIC – Arhivele Naţionale Istorice Centrale CCS – Comitetul Central Sanitar CSPAMI – Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice CGE – Comandamentul General al Etapelor CTT – Comandamentul Trupelor de Transilvania DI – Dosarele Istoriei DMIN – Direcţia Materialelor şi Instalaţiilor Noi DSP – Direcţia Sănătăţii Publice MO – Monitorul Oastei MOf – Monitorul Oficial MCG – Marele Cartier General MStM – Marele Stat Major p – pagina f – fila v – verso d – dosar 10
INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa temei abordate. La nivelul cunoştinţelor istorice actuale, putem afirma cu toată certitudinea şi fără teama de a greşi, că instituţia armatei a dat întotdeauna consistenţă diverselor state, de la oraşele-stat ale Orientului Antic, până la statele naţionale moderne şi, de ce nu, la structurile supranaţionale şi suprastatale tot mai prezente pe arena mondială în actuala perioadă, pe care o putem numi „post-modernă”. De asemenea, este aproape de la sine înţeles, fără a face neapărat apel la surse narative şi documentare, că medicina a constituit o activitate intrinsecă oricărei forme de viaţă socială, gradul de civilizaţie al unei comunităţi fiind definit, în bună măsură, de situaţia sa din punct de vedere igienico-sanitar. În consecinţă, în cadrul de o mare complexitate al istoriei universale, putem identifica, pe orice treaptă cronologică ne-am focaliza atenţia, probleme şi elemente de istorie a medicinei militare susceptibile de a fi supuse unor analize globale şi comparative. Abordarea unor probleme ţinând de istoria medicinei militare româneşti se constituie într-un demers racordabil unor tendinţe marcante în cadrul evoluţiei istoriografice şi din domeniul mai vast al ştiinţelor socio-umaniste în general. În cazul sociologiei, de pildă, comunităţile „închise” (armata, şcoala, închisoarea, satele izolate etc.) au deţinut, aproape întotdeauna, locuri privilegiate în analizele cercetătorilor, interesaţi de realităţile şi evoluţiile din cadrul lor. Aşadar, o temă precum aceea pe care ne-am propus să o abordăm în lucrarea de faţă comportă o triplă dimensiune, ea putând fi conexată nu numai istoriei militare propriu-zise, ci şi istoriei sociale, prin referirile la starea generală a României din punct de vedere igienico-sanitar, ca şi istoriei fenomenului naţional, prin focalizarea asupra unei perioade cruciale pentru desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român, în perioada primei conflagraţii mondiale. Practic, în lucrare mi-am propus să înfăţişez un tablou succint, dar complex şi pertinent, al aportului sanitarilor militari români la grandioasa operă de unificare naţională, în contextul conjunctural concret al primei conflagraţii mondiale şi pe fundalul realităţilor şi al evoluţiilor de ordin social-economic de pe ansamblul teritorial corespunzător „României Mari” interbelice. Instituţia Serviciului sanitar al armatei a fost o componentă a procesului de edificare a statului naţional român modern, iar rolul său în cadrul acestui proces a ieşit pregnant în evidenţă în condiţiile Războiului de Independenţă (1877-1878), când structura militaro-sanitară a primit „botezul focului”, lăsând, şi ea, pe câmpul de luptă, un greu tribut de sânge. Numele medicului Carol Davilla rămâne de referinţă nu doar pentru începuturile instituţionale moderne ale serviciilor sanitare militare române, dar şi pentru importanţa modelului franco-belgian în devenirea statală a României. 11
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT
Page 3 and 4: CUPRINS ADNOTĂRI .................
Page 5 and 6: ANEXA 10 - Referatul asupra inspec
Page 7 and 8: АННОТАЦИЯ Стойка В
Page 9: ANNOTATION Stoica Vasile - Leontin.
Page 13 and 14: Scopul şi obiectivele tezei. Eveni
Page 15 and 16: Prezenta lucrare şi alte studii pr
Page 17 and 18: eşecuri din anul 1916 şi condiţi
Page 19 and 20: departamentelor sanitare ale armate
Page 21 and 22: Ungaria, circumstanţele unirii Bas
Page 23 and 24: Pe lângă imaginile cu valoare gen
Page 25 and 26: II. SERVICIUL SANITAR MILITAR ROMÂ
Page 27 and 28: erau ele atunci, ca şi măsuri de
Page 29 and 30: populaţia ţării. Potrivit statis
Page 31 and 32: II.2. Crearea posibilităţilor de
Page 33 and 34: contagioşi. Această clasificare s
Page 35 and 36: privitoare la rechiziţii, în gene
Page 37 and 38: unii cetăţeni, precum inginerul P
Page 39 and 40: şi 143000 kg. medicamente, din car
Page 41 and 42: III. SERVICIUL SANITAR MILITAR ROM
Page 43 and 44: ulgari dobrogeni, consideraţi un p
Page 45 and 46: militar din ţară, anume „Regina
Page 47 and 48: septembrie 1916, cu un violent bomb
Page 49 and 50: nestăvilite şi de inaniţie”. A
Page 51 and 52: arătându-i, de la ofiţer la ofi
Page 53 and 54: liniei Cernavodă-Constanţa, retra
Page 55 and 56: 1916 (sărbătoarea Naşterii Maici
Page 57 and 58: contagioase în localităţile Cern
Page 59 and 60: neexpuse riscului unei ocupări imi
Page 61 and 62:
asupra focalizării eforturilor ofe
Page 63 and 64:
înlocuiască pierderile; supra-abu
Page 65 and 66:
secţie la Petroşani şi cu alta l
Page 67 and 68:
Ghelnegioasa (posturi). O a treia s
Page 69 and 70:
Buşteni. Primul sector revenea Amb
Page 71 and 72:
Ideea înfiinţării unor spitale d
Page 73 and 74:
oraş trei zile mai târziu [131, p
Page 75 and 76:
necesar pentru cele 134 spitale, cu
Page 77 and 78:
trupelor inamice. Sub ameninţarea
Page 79 and 80:
care se concentrau multiple vulnera
Page 81 and 82:
dispunând de o mai mare autonomie
Page 83 and 84:
stabilită în colaborare cu Comite
Page 85 and 86:
care era ameliorat statutul socio-p
Page 87 and 88:
Pe lângă aceste 16 organe, forma
Page 89 and 90:
IV.2. Starea epidemiologică în pr
Page 91 and 92:
uman, efect nou fiind serviciul de
Page 93 and 94:
La începutul lunii februarie 1917,
Page 95 and 96:
pulmonare, ulterior aveau să facă
Page 97 and 98:
Situaţia tot mai anarhică din Rus
Page 99 and 100:
omâneşti” [9, p.109]. O descrie
Page 101 and 102:
nici pe la Oituz, rezistenţa româ
Page 103 and 104:
cu trenurile sanitare spre Bacău.
Page 105 and 106:
sacrificiu dovedit de către medici
Page 107 and 108:
La rândul său, ofiţerul-medic am
Page 109 and 110:
cuprinsese imensul spaţiu al fostu
Page 111 and 112:
Oficial” Înaltul Decret Regal nr
Page 113 and 114:
omâni şi de întoarcere în terit
Page 115 and 116:
spălat, a depozitelor alimentare,
Page 117 and 118:
Puterilor Centrale, ceea ce l-a fă
Page 119 and 120:
V. SERVICIUL SANITAR AL ARMATEI ÎN
Page 121 and 122:
agitaţiilor bolşevice din cuprins
Page 123 and 124:
drumurilor din provincie, pentru ca
Page 125 and 126:
4. Regimentul 2 Cavalerie pe Jos, c
Page 127 and 128:
despre Basarabia, imagine persisten
Page 129 and 130:
şef al infirmeriei de garnizoană.
Page 131 and 132:
uşilor de a trece materialele resp
Page 133 and 134:
dar sigur, sub conducerea Inspector
Page 135 and 136:
luna decembrie 1918, în această p
Page 137 and 138:
deparazitare şi izolare la Nepoloc
Page 139 and 140:
Disoluţia statului dualist a pus,
Page 141 and 142:
O problemă sensibilă din primele
Page 143 and 144:
Păcală. Eliberarea materialului d
Page 145 and 146:
medicilor, dentiştilor, farmacişt
Page 147 and 148:
locotenent-colonelul Scărişoreanu
Page 149 and 150:
Ambulanţa Diviziei 2 Vânători a
Page 151 and 152:
venerice şi contagioase; ambulanţ
Page 153 and 154:
înştiinţarea misiunii interaliat
Page 155 and 156:
În cazul Transilvaniei, starea soc
Page 157 and 158:
mobilizarea tardivă a medicilor mi
Page 159 and 160:
BIBLIOGRAFIE 1. Agrigoroaiei I. Mar
Page 161 and 162:
45. Centrul de Studii şi Păstrare
Page 163 and 164:
91. Centrul de Studii şi Păstrare
Page 165 and 166:
125. Hitchins K. România (1866-194
Page 167 and 168:
168. Platon Gh. Relaţii agrare. Mi
Page 169 and 170:
204. Petit V. Le drame roumain 1916
Page 171 and 172:
Sanitari auxiliari clasa II; Grupar
Page 173 and 174:
1 vagon clasă personal ofiţeresc
Page 175 and 176:
MINISTERUL DE RĂZBOIU COMITETUL CE
Page 177 and 178:
177 ANEXA 4 Copie după ordinul No.
Page 179 and 180:
Cei ieşiţi din spitalele zonei su
Page 181 and 182:
Se reaminteşte că bolnavii şi r
Page 183 and 184:
MARELE CARTIER GENERAL Serviciu San
Page 185 and 186:
Medic şef Divizia IX-a colonel Rog
Page 187 and 188:
187 ANEXA 9 ORGANIZAREA SERVICIULUI
Page 189 and 190:
În toate părţile medicii noştri
Page 191 and 192:
REFERAT Nr. 7 Asupra inspecţiilor
Page 193 and 194:
Acord între România şi Franţa c
Page 195 and 196:
Declaraţia privind asumarea răspu
show all

serviciul sanitar al armatei române în perioada 1914 – 1919

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?