DIDACTICA LIMBII ÅI LITERATURII ROMÃNE

More documents

Recommendations

Info

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-aAbordareatextului liricÎn textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prinmetafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă,nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului oconstituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cumsentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice.Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şivalorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă,conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologiespecială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, existăpaşi comuni, dar şi diferenţe.Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţiedesfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a:Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitateade învăţareAici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetuluicunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă:descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descriereaunor animale etc.Elevul nu esteobligat săciteascătextul; el estemotivat pentruacest lucruPasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textuluiProfesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. Înaceastă prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele maiatractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs alprofesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşirea citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucrurinoi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie săinsistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă pesteacest moment.Pasul 3 – Citirea textului de către eleviEste primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. Elîl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-lînţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi unexerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se vafolosi de-a lungul vieţii.În ce anotimpne aflăm? Ceaflăm despre...?Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textulFiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceeaîntrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie înversurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici uncaz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citireapoeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte deînţelegerea textului.Pasul 5 – Citirea în lanţ a poezieiProfesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu verssau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintelenecunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului înversuri.Proiectul pentru Învăţământul Rural 97
Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-aPasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirealor în structuri noiPasul 7 – Citirea model a textuluiPasul 8 – Citirea după modelÎn cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentrucitirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţade a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul ledemonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă maiaccentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmitesentimente.Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de OctavianGoga:Si (pauză) cum de la miazănoapteVine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie)De pe vârful şurii noastreSmulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, curegret).Pasul 9 – Decodarea textului liricPentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente,profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului.Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie.Val de brumă argintieMi-a împodobit grădinaTufelor de lămâiţăLi se uscă rădăcina.| Peste grădină s-a aşternut| bruma de culoarea argintului.| Plantele au început să se| usucePeste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcăNorii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea| plumbului.Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpuluitoamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri).Textul literaroferă exemplede exprimarefrumoasăPasul 10 – Valorificarea textului liricCu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltăriiexprimării şi nuanţării vocabularului elevilor.Pornind de la versurile:„Văl de brumă argintieMi-a împodobit grădina”ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acestexemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare.Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. Deexemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântulcreştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.98 Proiectul pentru Învăţământul Rural
Page 1 and 2:
Program universitar de formare în
Page 3 and 4:
© 2006 Ministerul Educaţiei şi C
Page 6 and 7:
IntroducereIntroducereDidactica lim
Page 9 and 10:
Abordări teoreticeDeschideri şi p
Page 11:
Abordări teoreticeÎn sistemul de
Page 14 and 15:
Abordări teoretice1.4. Particulari
Page 16 and 17:
Abordări teoreticemere / pere; to
Page 18 and 19:
Abordări teoretice1.7. Lucrare de
Page 20 and 21:
Proiectarea activităţii didactice
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Predarea - învăţarea limbii şi
Page 47 and 48:
Predarea - învăţarea limbii şi
Page 49 and 50: Predarea - învăţarea limbii şi
Page 99: Predarea - învăţarea limbii şi
show all

DIDACTICA LIMBII ÅI LITERATURII ROMÃNE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

DIDACTICA LIMBII ÅI LITERATURII ROMÃNE