Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-aare | a-reare-re-reaAlegereacuvântuluipentru predareasunetuluiCuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu sealege la întâmplare. În alegerea lui avem în vedere următoarelecerinţe:- să fie format din 2-3 silabe;- silaba care conţine sunetul nou să fie formată din:- o vocală cunoscută şi consoana nouă, dacăsunetul de predat e o consoană;- o vocală, dacă sunetul predat este vocală, cuexcepţia vocalelor î şi ă.3.2.2.1. Primii paşi în predarePropoziţiaExempleObservaţi!În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect, profesorularată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii încare să fie şi cuvântul respectiv. Pentru ca elevii să înţeleagă mai binecomponenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prinsegmente de dreaptă.a) Dacă se predă sunetul l, se poate reţine propoziţia:Luna răsare.b) Dacă se predă sunetul i, se poate reţine propoziţia:Inima bate tare.Se respectă condiţiile menţionate anterior:- sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocalăcunoscută şi consoana nouă;- sunetul i formează singur silabă;- cuvintele au 2-3 silabe;- cuvintele nu conţin diftongi, triftongi şi nu reprezintăexcepţii de la regulile limbii.Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor:a) |─────────────| .|──────| |──────| .b) |─────────────────────| .|──────| |─────────| |────| .Despărţirea însilabe acuvintelorÎn pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. Dacă existăelevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe,profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie,pentru a exersa; dacă nu e necesar exerciţiul, se poate trece direct laProiectul pentru Învăţământul Rural 47
Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-aAnalizacomponenteisonore asilabelorAlte exerciţiiPrezentarealiterei de tiparRecunoaşterea litereicuvântul în care se află sunetul de predat, se desparte în silabe,silabele în sunete.Se află, astfel, locul sunetului nou şi se reprezintă în scris.a) |─────────────|. propoziţia|──────| |──────| cuvintele|──| |──| |─| |─| |─| silabeleI I I I suneteleb) |─────────────────────|. propoziţia|──────| |─────────| |────| cuvintele|─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabeleI II II sunetelePasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. Eleviivor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte.Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetulnou se află în diferite poziţii (la început, în interior, la sfârşit) şi elevulsesizează locul acestui sunet. În continuare, elevii dau exemple decuvinte în care se află sunetul predat. În acelaşi scop, profesorulorganizează jocuri cu elevii. Astfel, el pronunţă diferite cuvinte careconţin sau nu sunetul respectiv. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturidacă sesizează sunetul (ridică mâna, bat din palme etc.).Exerciţiile pot continua, în funcţie de nivelul auzului fonematical elevilor. Astfel, se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din careelevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. În minteaelevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. Ei despartcuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă existăsunetul nou şi în ce loc se află. Aceste exerciţii sunt necesaredeoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte, ceea ceasigură o scriere corectă, pentru că, în timp ce scriu pronunţă în mintesau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă.Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge însituaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici, în scris,omit litere.În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetuluinou. De obicei, litera se prezintă pe o planşă în care se află litera micăşi mare, de mână şi de tipar, şi un desen a cărui denumire începe cusunetul respectiv. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei sănu se facă pe această planşă, deoarece elevii observă patru litere şiun desen. Prima dată se prezintă litera singură, pe o planşă sau înabecedar. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelorcomponente ale literei (oval, bastonaş, cârlig etc.). apreciem că nueste cazul, deoarece, în cazul literei de tipar, bastonaşul nu ebastonaş, ovalul nu e oval etc. Un asemenea exerciţiu ar încurcaelevii. Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi oprezintă profesorului.În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. Pentruaceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus, serecunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului, unde sunt48 Proiectul pentru Învăţământul Rural