DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a4.2. Formarea capacităţii de lectură / citireLa începutulclasei a III-aStimulareainteresuluipentru cititCunoaştereatextului epicAbordareatextelor epicepresupune ometodologiespecificăLa sfârşitul clasei a II-a, elevii au formate deprinderi de citirecorectă şi conştientă şi de scriere corectă. Ei pot citi un text de celmult 120 de cuvinte, pot scrie după dictare, un text de maximum 38cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte.În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are, încontinuare, un rol activ şi participă la propria formare. Atmosfera deînvăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare,creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinereacomunicării, a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Considerândcă adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs, grijaprofesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare,situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturorinformaţiilor obţinute de acesta din diferite surse.Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere, iarcunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. Profesorul are de luptatcu interesul redus faţă de lectură, aflată în concurenţă cu mass –media şi Internetul. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau princalculator, iar citirea cărţilor pare ceva învechit. Acum omul estepragmatic şi grăbit, are puţin timp pentru citit. Fără a minimalizaimportanţa mijloacelor moderne de informare, profesorul are datoriade a apropia elevii de carte de la vârstele mici, dar nu obligându-i săcitească, ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală.Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes; cel care a câştigatîntotdeauna a fost interesul pentru lectură.Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitateaîndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vedereaformării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şipentru valorificarea conţinutului acestuia.În textele care aparţin genului epic, scriitorul redăcomportamentele, sentimentele, caracterele personajelor prinintermediul povestirii. Întâmplările prezentate se desfăşoară, deobicei, înainte de apariţia operei literare. Aceste întâmplări sedesfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foartescurt; în aceste opere, timpul nu este limitat. Cititorul descoperăpersonajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa,zbaterea, frământările interioare. Numărul personajelor diferă de la olucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci.Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune ometodologie specifică, determinată de caracteristicile textului şi deexperienţa elevilor în studierea textelor literare. Întrucât organizareaacestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte, osă prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază.Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele I-IV în conducerea procesului de predare – învăţare, de aceea vomProiectul pentru Învăţământul Rural 93