34Octavio Ocampo:l\sat\ de Camille Claudel la Paris `nainte dea fi inchisa treizeci de ani `ntr-un azil avig -nonez. Ie[ire din lume, absen]\ definitiv\!Dintotdeauna am iubit pl\cile memori -ale, `n fa]a c\rora m\ opresc [i, evidentnatural, le asociez ora[ului pe care-l vizi -tez. La Floren]a, [i azi, `mi rememorez inscrip]iadin fa]a Palatului Pitti, care-mi permiteas\ aflu, acum treizeci de ani, c\ a <strong>co</strong> -lo Dostoievski a scris Idiotul, la Paris [tiuPatronul oamenilor str\ziicasa, de pe rue Richelieu, unde Stendhal,`n optsprezece zile, [i-a redactat precipitatRo[u [i negru, la Baden-Baden – unde Ce -hov a murit, iar la Nisa hotelul unde a scrisactul III din Trei surori... {tiu unde au statla Paris, rue des Beaux-Arts, Borges si Os -car Wilde, unde a locuit Mickiewicz, undea murit Voltaire [i unde, vis-à-vis de Luvru,Racine `[i <strong>co</strong>mpunea operele, nu-mi e str\-in palatul secret, rue François Miron, un -de Mozart [i-a petrecut vizita nefericit\ laParis, iar la Vene]ia m\ opresc `n fa]a altu -ia, unde Wagner, `nso]it de Cosima, [i-a de -s\vâr[it o parte din Tetralogie, la Bucu re[ti[tiu unde au stat Barbu [i Minulescu, la Si -biu – unde a `nv\]at Cioran [i unde s-a ad\ -postit Eminescu, sufleor in trupa nomad\ alui Mihai Pascaly, la Bucure[ti unde isi re -dacta editorialele pentru Timpul, la Mos<strong>co</strong> -va – unde a fost arestat Meyerhold [i undei-a adapostit Eisenstein arhivele, la SfântulPetersburg – unde s-a refugiat Dostoievskidup\ moartea fiului s\u [i unde Pu[kin si-aredactat ultimele versuri, la Praga – undest\ tea Kafka..., [tiu chiar unde se aflau a -partamentele lui d 'Artagnan vecine cu a -telierul lui Picasso, unde e casa lui Eliade laLisabona – un prieten a fotografiat-o pentrumine – sau cafeneaua lui Pessoa, m\r -ginit\ de o statuie familar\. {tiu unde ti -neri voluntari au murit pentru eliberareaParisului, unde revolu]ionari au fost impu[ -ca]i... {tiu... [tiu... unde <strong>co</strong>pii evrei au fostaresta]i [i masacra]i.Pl\cile memoriale sunt echivalentul unorgraffiti nu de rebeliune, ci de amintire, insemnece fixeaz\ memoria eroilor [i a gesturilorexemplare pe tapiseria ora[elor. Cândle travers\m, des<strong>co</strong>perim gra]ie lor numesau drame, cu protagoni[ti respectabili,dar, uneori, [i figuran]i vanito[i – prezen]alor e grotesc\ `n acest panteon dispersat –ne amintim r\zboiul [i `i identific\m rav a -giile, aflam care au fost monumentele cedemult s-au [ters de pe harta urban\ saulocurile crimei. Garffiti-urile culturale schi -]eaza episoade ale memoriei urbane. ~nfa]a casei mele, citesc pe o plac\: „Aici astat ducesa de Lamballe ucis\ la Revolu ]ie"– `nainte i s-au t\iat sânii, iar câteva zeci demetri mai departe, regulat, m\ opresc infa]a pl\cii ce aminte[te c\ de a<strong>co</strong>lo au fostridica]i 60 de <strong>co</strong>pii evrei. Pl\cile `nscriu a -vatarurile [i performan]ele ora[ului. Ca laIa[i, unde des<strong>co</strong>p\r, gra]ie uneia dintre ele,locul pogromului. Ora[ul cu eroii, reu[ite -le [i tragediile sale `[i inscrie astfel pe pe -re]ii identifica]i `ntreaga-i biografie.Însemn\ri ie[ene
Semn\turi de proximitateExist\ `ns\ [i semn\turi discrete, mo -deste, ce umanizeaz\ locurile f\r\ a cultivaprestigiul unor prezen]e sau tragedia unorevenimente, semn\turi de proximitate. ~nparcurile americane, le des<strong>co</strong>perim des,c\ci fiecare familie `[i `nscrie numele pebanca oferit\ gr\dinii sau pe marginea u -nei fântiâni pe care a <strong>co</strong>nstruit-o. La Bu -z\u, era caligrafiat stângaci numele celuicare a donat o sum\ pentru a `n<strong>co</strong>njura cuun mic trotuar Biserica Banului. {i acestesemn\turi au sensul lor: ele atest\ dorin]aunor personaje f\r\ aur\, nici renume dea ameliora via]a urban\ [i totodat\ de a-[idepune amprenta onomastic\.Graffiti-urile revoltei [i pl\cile culturalesunt variantele distincte depuse pe harta o -rasului. Cele dintâi pentru a se asuma ca e-femere, pulsionale [i anonime, celelalte pentrua reaminti cine a participat la <strong>co</strong>nstitu -irea identit\]ii sale `n timp.Primele <strong>co</strong> besc despre prezent, celelaledespre tre cut. Com plementre, ambele suntnecesare. Pl\cile de proximitate, `ntre a -ces te dou\ extreme, prezerv\ [oapta discret\a unor mode[ti lo - calnici. Pe toate,`mpreun\, le iubesc.P.S. De ce, oare, oficialit\]ile românenu se preocup\ pentru a plasa pl\ci me -moriale pentru a indica, la Paris, adreselelui Brâncu[i, Cioran, Ionescu sau Eliade.Exista doar una <strong>co</strong>nsacrat\ Annei deNoailles. dar a disp\rut. ~mi lipse[te.Octavio Ocampo:Însemn\ri ie[eneFlota35