You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
undele ce curg; / Vecinic este numai râul; râul este Demiurg.O întrebare: are el, Demiurg (termenul apare nearticulat [i înmanuscrise: nu este vorba de Demiurgos, ori Demiurgul), o „u -nealt\”, un „valet” (Pajul Cupidon, Kamadeva, amorul ca perso -naj, actorul de aici, maestro de mai jos) care-i asigur\ ve[nicia„râului” prin împingerea mecanic\ înainte a undelor? În SatiraIV rezult\ c\ Demiurg este bolnav, este „nebun”. Avem, mai în -tâi, tabloul iubirii casnice „visat\ odinioar\” sub semnul hora]ianal lui Carmen saeculare (imnul de împrosp\tare a lumii prin iubire).Acum, îns\: N-o mai caut… Ce s\ caut? / E acela[i cântecvechiu, / Setea lini[tei eterne care-mi sun\ în urechi. Iubirea(casnic\) [i lini[tea etern\ sunt „acela[i”, ce anume s\ caute EL,din dou\ lucruri identice? Diferen]a apare la nivelul de deasupraal omului: Dar organele-s sf\rmate, [i-n strig\ri iregulare /Vechiul cântec mai str\bate, cum în nop]i izvorul sare. Ve -chiul cântec, acela care sfin]e[te, care exprim\ cur\]enia, nupoate r\zbate din cauza defect\rii organelor receptoare (urechea,aici). Sfin]enia, credin]a, nu mai este perceput\ pentru c\„organele” (de data aceasta, ale trupului omenesc, trupul însu[i)sunt <strong>co</strong>ple[ite de alte voci (zvon de vorbe omene[ti, papagali,ma rionete, etc.). Sfin]enia iubirii – dar [i, în egal\ m\sur\, acredin]ei în „lini[tea etern\”. Este o dubl\ cauz\ (sau dou\cauze?): „vechiul cântec” devine „iregular”, P-ici pe <strong>co</strong>lo maistr\bate câte-o raz\ mai curat\ din el, dar a<strong>co</strong>lo unde ajunge,„pe strun\”, ajunge „aspru, rece”, pentru c\ în sediul gândirii[u ier\ [i strig\, scap\r\ [i rupt r\sun\. Aceast\ „ars poetic\”va fi mai pe larg înf\]i[at\ în Criticilor mei. Cântecul s-a degradatel însu[i. Dar [i organele-s sf\rmate – „[i maestro e nebun”.Perpessicius nu are, aici, curajul de a p\stra forma din manuscri -se cu sensul italienesc de „[ef de orchestr\” (apare astfel în dou\variante ale poemului), nici de a reda încercarea de românizarea termenului, maestru, prezent\ [i în „Convorbiri literare” [i înedi]ia Maiorescu. „Maestrul”, articulat, nu mai spune nimic despreacest Demiurg care este un actor mai întâi [i apoi [ef deorchestr\ – care, el, Demiurg, e „nebun”, amestec\ vocea sfânt\în „proza”, „mizeria” vie]ii, împ\mânte[te, înnoroie[te sufletuldu p\ ce [i-a f\cut din „boaba spumii”, din Venus Anadyomene[i din soarta oarb\ – principii. A-l în]elege ca pe autor, maestrulfiind Eminescu însu[i nebun, înseamn\ a nu ]ine <strong>co</strong>nt de text,de <strong>co</strong>ntextul acestui scenariu al înl\n]uirii poemelor – dar nicide bunul sim]: cine s-ar <strong>co</strong>mpara pe sine însu[i atât de u[or cu…Demiurg?!Acest Demiurg schimb\ iubirea în ur\, râsul în plâns, etc.Re volta lui Eminescu împotriva pozitivismului se<strong>co</strong>lului s\u trebuieeviden]iat\. Demiurg va deveni „P\rinte”, „Doamne” înLuceaf\rul - [i va da o lege infailibil\ ce va desp\r]i oamenii dedemoni, va pune cap\t amestecului de lucruri: legea lui este imu -abilitatea soartei fiec\ruia, neschimbarea soartei. În acest sensÎnsemn\ri ie[eneSandro del Prete:Coloane– dar numai în acesta, al <strong>co</strong>ntextului antologiei din 1883 – Lu -ceaf\rul reinstaureaz\ iubirea pe p\mânt [i în <strong>co</strong>smos, C\t\lina[i C\t\lin aprind „candela iubirii pe p\mânt”, iar demonul rede -vine ceea ce este, nod în plasa crea]iei prime, a<strong>co</strong>rd\ cuplului„norocul” (moartea împreun\, via]a împreun\, feeria din SatiraIV). C\ el, demonul, a fost tr\dat pentru aceasta? – Dar el, demonul,a înnebunit în Satira IV, a alterat cântul sfânt [i a sf\ -râmat organele de receptare a lui. El trebuia „îmblânzit”. Neplace sau nu, dup\ Satira IV urmeaz\ în antologia din 1883Luceaf\rul [i logica argumenta]iei acestui scenariu ne oblig\ laaceast\ <strong>co</strong>ncluzie. Luceaf\rul scutur\ universul pozitivist al„b\trânului dasc\l” [i universul magic al „b\trânului preot” desurogate, instituie legea sor]ii unice în crea]ie [i desparte omulde zei, punând la mijloc norocul (care nu înseamn\ schimbareasor]ii, pentru c\ nu înseamn\ soart\, ci [ans\, drum propice„nimerit” ori „potrivit” de sus, ca drum, unei soarte deja date o -dat\ pentru totdeauna). Tot în sensul acestei <strong>co</strong>nstruc]ii-regii apoemelor, va trebui s\ <strong>co</strong>nstat\m c\ Demiurgul din Luceaf\rulnu este un „deus ex machina”, Dumnezeu atotputernic invocatemines<strong>co</strong>logicale · emines<strong>co</strong>l65