co - Insemnari Iesene

meseria de a citi · meseria deOctavio Ocampo:ei, potrivit unei în]elepciuni vechi carevede în starea cer[etorilor [i declasa]iloroglinda cea mai elocvent\ a st\rii generale;repli ca emblematic\ a textului [iposibilul lui motto nu pot fi decât oftatulcoanei Zamfira: S-a stricat ]ara asta, domnuleIancule! Sunt cuvinte pe care autorulpare a [i le spune lui însu[i, prin voceapersonajului s\u, pentru c\ autorul însu[i,în opera sa, în cele mai frecvente cazuri,[tim c\ nu este altcineva decât domnul saunenea Iancu; iar dac\ poate fi adev\rat c\Shivafigura perso najului respectiv, adic\ a coa -nei Zamfira, a trecut din paginile tat\lui încele ale fiului, pentru a fi înc\rcat\, acolo,cu o demnitate emblematic\, nu poate fidecât înc\ un semn despre importan]a [isemnifica]ia ei special\, la care a putut fisensibil, în tr-un plan con[tient sau nu autorulCrailor de Curtea Veche.Cea de a treia enigmatic\ pies\ din pro -za lui Caragiale este povestirea mai dezvol -tat\ Tren de pl\cere; o anume retrageretotal\ a instan]ei ([i vocii) auctoriale în spa -tele imaginii pe care textul o creeaz\ [i opune în mi[care o poate situa chiar în apropiereasau prelungirea celei abia comenta -te. Iat\, spre exemplu, un decupaj din jo -cul de m\[ti pe care bucata mizeaz\ în oa -recare m\sur\: Madam Georgescu estepe deplin stabilit\ asupra toaletei sale:bluza vert-mousse, jupa fraise ecrasée [ip\l\ria asortat\; umbrelu]a a ro[ie, m\ -nu[ile albe [i demibotinele de lac cu ca -taram\; ciorapii de m\tase v\rga]i, înlungul piciorului, o band\ galben\ [i u -na neagr\, desp\r]ite cu câte un fir stacojiu.Cocoana Anica [mami]a lui Ma damGeorgescu [i gramama a puiului] se-m bra -c\ în negru, a[a se-mbrac\ dumneei decând a pierdut pe r\posatul Nicula; co loa -re deschis\ n-a mai purtat, decât acu ma,de curând, barej conabiu la cap. Cât desprepuiul, nici nu mai încape discu]ie –el va purta la Sinaia uniforma de ofi]erde vân\tori ca prin]ul Carol. ~n fond, ca[i în Ultima emisiune, m\[tile actan]ilor reprezint\panourile vizibile, de prim plan, îndosul c\rora circul\, se agit\ sensurile exprimate[i neexprimate ale textului, într-unjoc spectacular care face concuren]\ celuial eviden]ei. ~n totul, povestirea Tren de pl\ -cere are aparen]a [i aerul unei mici epo peidomestic-burgheze, având ca erou colectivpe cei trei componen]i ai familiei Geor -ges cu plus cocoana Anica, mami]a doamnei,gramama. Chiar prima fraz\ a poves -ti rii: S-a hot\rât, care va s\ zic\…, intro -du ce un anume ton rezolut, în discursul na -rativ, completat apoi, într-o logic\ muzica -58Însemn\ri ie[ene