co - Insemnari Iesene

puncte de vedere · puncte de74potrivit cu con inutul textului) [i atunci cînd se refer\ la evenimentedin anii ’30-’40 ai secolului al XV-lea 13 .În general îns\, examinat\ în con]inutul s\u intrinsec, expresia„Basarabia modern\” este în flagrant\ disonan]\ cu acea parte aCronicii care se refer\ la interfluviul pruto-nistrean, pentru c\, vi -zînd în mod sigur realit\]ile din secolele XII-XV, ea este respins\,ca formul\, de aceste realit\]i. Evident, pentru a în]elege de undes-a luat aceast\ contradic]ie, trebuie s\ umbl\m pu]ini la termeni,[i în special s\ vedem ce e cu sintagma „Basarabia modern\” dintextul tradus din latin\ în francez\ [i de acolo în român\. Desigur,cuvântul „modern” (sau „prezent”, cum îl explic\ Rezachevici) afost t\lm\cit dup\ latinescul hodie sau hodiernus, care înseamn\ast\zi, acum. Luat în sensul s\u literal, acest cuvânt pare s\ aratec\ editorul Cronicii are dreptate când spune c\ prin expresia „Ba -sarabia modern\” trebuie s\ în]elegem Basarabia prezent\, adic\din vremea scrierii acestui text istoric. În realitate, nu este nici pedeparte a[a. Cel pu]in în scrierile istorice din evul mediu [i de laînceputul epocii moderne, cuvântul hodie (hodiernus) avea un altsens. Pot fi invocate exemple foarte multe, eu îns\ voi face trimi -tere în special la operele istorice ale lui Cantemir, care au fostscrise în latin\. Titlul complet al principalei sale scrieri istorice esteDescriptio antiqui et hodierni status Moldaviae [i, în ea, sintag -mele hodiernis Moldaviae nominibus sau hodiernis limitibus vi -zeaz\, indiscutabil, realit\]i de dup\ întemeierea statului moldove -nesc, nu din vremea scrierii acestei opere, chiar dac\ traduc\torulromân folose[te pentru hodiernis corespondentul românesc deacum 14 . O alt\ scriere istoric\ a sa, care a anticipat DescriereaMoldovei [i a stat la baza ei, se nume[te De antiquis et hodiernisMoldaviae nominibus, tradus\ de Dan Slu[anschi foarte bine Desprenumele antice [i de ast\zi ale Moldovei. Tema celor dou\categorii de nume, „antice [i de ast\zi”, pentru Moldova [i, în pa -ralel, pentru tot spa]iul românesc a constituit o preocupare priori -tar\ a aproape tuturor scrierilor sale istorice, mai pu]in pentruIs toria Imperiului Otoman. Rela]ia dintre numele antice [i cele„de ast\zi” [i trecerea de la cele dintâi la cele mai de pe urm\ c\r -turarul o arat\ pe exemplul }\rilor Române astfel: „Dup\ schimbareasau mai adev\rat\ t\lm\cirea numelui Dachiii în Volohia,mult\ vreme toate trei ]\rîle (Transilvania, Muntenia [i Moldova –I. }.) pomenite cu un nume (Valahia – I. }.) s-au numit, p\n\ a -dec\ cînd domnia, dintr-una în dou\, s-au desp\r]it, pre care vre -me partea Valahiii cea mai mare, de pe apa Moldova, numele atoat\ ]ara mutând, s-au numit Moldova, singur\ }ara Munteneas -c\, cu numele Valahiii r\mânând” 15 . Deci este cât se poate delimpede: numele antic al p\mântului românesc este Dacia, caremai pe urm\ s-a numit cu numele nou, „de acum” sau „de ast\zi”,Valahia, împ\r]it\ în trei p\r]i, tot cu nume noi, de ast\zi, Transil -vania, Muntenia [i Moldova. Nim\nui nu i se cer cuno[tin]e deo -sebite pentru a în]elege c\, la Cantemir, numele nou, de ast\zi(hodiernus) Moldova nu se limiteaz\ la ]ara cu acest nume din vre -mea edit\rii Descrierii Moldovei, ci are în vedere timpuri mult maivechi, anterioare chiar momentului desc\lecatului.Putem lua [i un alt exemplu, ca s\ nu r\mânem doar în limiteleoperei cantemiriene. Când istoricul iezuit Georg Pray zicea illisforte fortuna hodiernos Valachos exortos esse suspicatur 16 ,prin sintagma „hodiernos Valachos” el nu avea în vedere româniidin vremea sa, adic\ din a doua jum\tate a secolului a XVIII-lea,ci pe cei din momentul apari]iei lor ca popor. În alt\ parte, în v\ -]atul abate folose[te fraza hodie Moldaviam, Bessarabiam, Vala -chiam, Transilvaniam cu referire la secolul al IX-lea 17 .Ne oprim aici cu exemplific\rile, pentru a recapitula observa -]i ile sugerate de Cronica de la Cracovia. În vremea alc\tuirii acesteiscrieri istorice [i a h\r]ilor europene din secolul al XVI-lea lacare m-am referit mai sus, numele Basarabia nu se întâlnea ca realitateprezent\ nici în mediul c\rtur\resc românesc [i nici în str\ -in\tate, de aceea este evident c\ era adus în actualitate din timpurimai vechi. El este mult mai vechi decât vremea apari]iei [i afirm\riicronografiei medievale române[ti, deoarece aceasta nu-l men]io -neaz\, de[i porne[te de la o tradi]ie a memoriei colective, dar înlipsa unei tradi]ii a scrisului. Se întâlne[te, în schimb, cum am v\ -zut, în unele scrieri istorice [i geografice din anumite ]\ri europene[i în cartografia european\ din secolele XVI-XVIII, tocmai ca urmarea prelu\rii acestui nume din timpuri de mult disp\rute [i atransmiterii lui, în scris, din veac în veac.Aceste observa]ii demonstreaz\ cât se poate de limpede c\ sintagma„Basarabia modern\” (sensul vizat de autor fiind, de fapt,„Basarabia de ast\zi”, „Basarabia de acum” ori „Basarabia nou\”)din cronica anonim\ cracovian\ nu se limiteaz\ la realit\]i din vremeascrierii acestui text, ci se refer\ mai degrab\ la un timp istoricpe care autorul acestei lucr\ri îl proiecteaz\ cu multe secole îna -poi, inclusiv, a[a cum am v\zut, la vremurile care au precedat cumai bine de un veac formarea statului la români. {i invers, expresiarespectiv\ sau numai numele Basarabia sunt raportate la vremuri[i situa]ii mai târzii. De exemplu, atunci când men]ioneaz\ocuparea cet\]ii Chilia de c\tre unguri la 1448, acest istoric polonscrie c\ Ioan Huniade „p\trunse în Moldova r\s\ritean\ sau Basa -rabia” 18 . Deci acest exponent al istoriografiei medievale polone sus -]ine c\ partea estic\ a Moldovei se numea la mijlocul secolului alXV-lea, ca [i în vremea sa, Basarabia.A[adar, în cronistica polon\, cu începere din secolul al XIV-lea[i pân\ în secolul al XVII-lea, a fost exprimat\ explicit p\rerea c\partea de r\s\rit a Moldovei, cuprins\ între Prut [i Nistru, se nu -mea Basarabia. Cartografia european\ [i-a însu[it anume o astfelde imagine, dar aceasta s-a întâmplat exact în momentul în carePolonia pretindea c\ partea nordic\ a Moldovei f\cea parte dinpo sesiunile ei, în timp ce jum\tatea sudic\ a teritoriului pruto-nis -trean se afla sub domina]ie otoman\. Cum se [tie, dup\ cuceririleÎnsemn\ri ie[ene