Ştefania Oproescu - Oglinda literara

Seminţie roditoare/ Şi de literi rozătoare.Odată definitivată unireaPrincipatelor în 1862, Arhivele Statului sevor reorganiza în sensul că la Bucureştise va înfiinţa o Direcţie Generală, arhivade la Iaşi continuând să funcţioneze ca osucursală a celei din capitala României. Cucei 28 de angajaţi (24 la Bucureşti şi numai4 la Iaşi) Arhivele Statului nu puteau facefaţă volumului imens de material arhivistic.Cezar Boliac va ocupa funcția dedirector general al Arhivelor Statului înperioada 1864 - 1866. El figurează caorator într-o lojă din București la 1840 iarîn 1843 apare ca membru al Lojii Frăția. În1858 (gr. 18.41) e menţionat ca membrufondator al Lojii Steaua Dunării din capitalaȚării Românești. După intrarea în adormirea respectivului atelier, la 1 iunie 1865, vatrece în loja Memphis din București 9 .Scriitorul şi arheologul Cezar Boliac,în calitate de director general al ArhivelorStatului, a avut realizări remarcabile. Încăde la instalarea sa la conducerea instituţieia hotărât ca angajarea personalului despecialitate să se facă numai prin concurs,motivând că însărcinările serviciuluiArhivelor de o natură cu totul diversăde celelalte service publice, lucrărilesale deosebite, reclamă neapărat de lafuncţionarii ce se întrebuinţează aci, calităţimai distinse şi cunoştinţe mai speciale şimai întinse. Mai mult, el chiar a organizatun astfel de concurs pentru alegerea şinumirea copiştilor şi dintre aspiranţii de laaceasta chiar voi alege pe cei ce ar merita,prin calităţile lor, să fie numiţi ca ajutori,spre a-i avea în vedere la cas de vacanţă 10 .În august 1864, Bolliac solicitaautorităţilor să repartizeze ArhivelorStatului un nou spaţiu pentru depozitareadocumentelor şi anume localul mănăstiriisecularizate Mihai Vodă, cerând însăfonduri pentru a fi mai întâi restaurat.Demersurile sale au fost încununate desucces, Ministerul Instrucţiunii, forul tutelaral Arhivelor Statului, prevăzând în bugetulpe anul 1865 suma de 200000 de lei pentrureparaţii capitale. Din nefericire suma şi-aschimbat destinaţia din cauza marilorinundaţii care au afectat Bucureştiul.Urmare a cercetării făcute la faţa locului decătre Boliac, însoţit de arhitectul Burelli, la29 septembrie 1864, se raporta ministruluică trebuie efectuate de urgenţă reparaţiimajore iar locuinţele particulare din jurulmănăstirii prezentau un mare pericol deincendiu.Cu toate strădaniile lui Boliac, abiala sfârşitul lui 1865 Ministerul Instrucţiuniia acordat o sumă de 6390 lei pentruefectuarea unor lucrări minime. Aşadar,începând din februarie 1866 documenteledin depozitele Arhivelor Naţionale s-aumutat din încăperile unei case închiriatede pe Strada Şerban Vodă în localulmănăstirii Mihai Vodă. În sfârşit, semenţiona într-un document al vremii,după atâtea strămutări, din local în local,în nestabilitatea vremurilor de până atunci,Arhivele din Bucureşti au ajuns şi ele în finela aşezare statornică .Dintre francmasonii aflaţi în frunteaArhivelor Statului, cel mai longeviv în funcţiade director general a fost, fără îndoială,savantul Bogdan Petriceicu Haşdeu.El a condus destinele instituţiei timp de unsfert de secol, între 1876 – 1900. În fapt,acesta nu a fost depistat până în prezent cafiind membru al vreunei loji francmasonicepropriu-zise. Este atestat însă la 1894 11 ,1895 și 1899 ca făcând parte din Grupul deStudii Ezoterice din București al OrdinuluiMartinist 12 . Totodată, apare în documentewww.oglindaliterara.roRECONSIDERĂRIși ca inițiat liber al Ordinului Kabbalistic de Rose-Croix (1895, Obediența Franța) 13 .Pe linia resurselor umane, s-a implicat personal în recrutarea noilor angajaţi,asigurându-se că îndeplinesc exigenţele necesare ocupării posturilor. În octombrie 1891,Haşdeu preciza în scrisoarea de recomandare a unui candidat, trimisă la minister, cărespectivul era absolvent cu bacalaureat şi student al facultăţilor de litere şi medicină dinBucureşti, are o scriere frumoasă şi clară, cunoaşte mai multe limbi, precum franţuzeşte,nemţeşte, englezeşte şi ruseşte, cunoaşte şi fotografia, de care Arhivele vor avea maretrebuinţă pentru reproducerea vechilor documente 14 .Începând cu 1880, în urma demersurilor făcute de B. P. Haşdeu, s-a întocmit unplan pentru construcţia unui palat al Arhivelor Statului. În memoriul trimis la ministeracesta arăta că instituţia nu îşi mai putea continua activitatea în aceeaşi clădire şi pe viitorfără ca siguranţa, buna conservare a preţioaselor depozite încredinţate păstrării acestuiserviciu să fie compromisă şi chiar viaţa funcţionarilor săi periclitată prin ameninţarea decădere a mai multor părţi din local, care a ajuns a semăna mai mult unei ruine, decâta unui edificiu destinat a conserva cele mai preţioase documente ale trecutului uneinaţiuni. Arhitectul Al. Săvulescu va întocmi în 1881 planul palatului Arhivelor Statului,construcţia urmând să aibă sală de studiu, muzeu şi bibliotecă. Deşi prin legea din 5iunie 1882 s-a deschis un credit în valoare de 300.000 lei în acest scop, banii nu au fostniciodată alocaţi iar suma respectivă a fost anulată în 1886 prin legea de credite.Abia în 1890 se va deschide, cu aceeaşi destinaţie, un nou credit în valoare de400.000 de lei. Totodată, arhitectul George Duca a plecat în străinătate pentru a studialocalurile de arhivă de acolo şi a făcut un raport amănunţit despre cele constatate.Autorităţile s-au mişcat destul de lent, în noiembrie 1893 arhitectul Magni primindsarcina de a întocmi planul construcţiei care urma a fi ridicată tot pe dealul Mihai Vodă.La 2 ianuarie 1896, ministerul a intrat în posesia documentaţiei definitive, compuse din6 piese scrise, 11 planuri şi 4 heliografe. Noua clădire care era superbă şi întrecea toateaşteptările şi toate dorinţele de până atunci, trebuia să aibă subsol, parter şi două etaje,urmând să coste 1.200.000 lei. Deşi Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a alocat oprimă tranşă de 362.628 lei, iar în mai 1897 s-a organizat licitaţia, peste un an lucrărileau fost sistate din ordinul ministrului.Până la urmă strădania directorului general Haşdeu care dorea un local civilizatpentru preţiosul material documentar, şi condiţii de muncă decente pentru lucrătorii dinarhive, au rămas zadarnice. S-au obţinut doar mici sume destinate reparaţiilor imediate.În tot acest timp ruina localului în care funcţionau Arhivele Statului progresa. La 1889,B. P. Haşdeu scria ministerului următoarele: Am avut onoarea a vă comunica prin maimulte adrese că localul Arhivelor este cu totul ruinat, iar depozitele ne ameninţă viaţa.Chiar astăzi, surpându-se unul din dulapurile cu depuneri, puţin a rămas ca unul dinfuncţionari să fie sdrobit. Tavanurile cad zilnic; zidurile se surpă în bucăţi, învelitoareaspartă în mai multe locuri, ploaia curge în pod; prin ferestrele putrede suflă vântul; partedin sobe nu mai funcţionează; pivniţele nu au uşi, încât lemnele de foc sunt lăsate lavoia întâmplării; împrejmuire nu mai există, devenind terenul localului acestui serviciuun depozit de gunoi şi murdării. Comandamentul pieţii ne avizează că va ridica corpul degardă, din cauză că, camera soldaţilor a devenit imposibil de locuit, etc.În urma unui cutremur din vara lui 1893, depozitele Arhivelor Statului fiindavariate, documentele au fost mutate în casele lui Petre Cecropide din Str. Mihai Vodănr. 60 15 .Savantul Haşdeu nu s-a preocupat doar de conservarea pasivă ci a introdus şi onouă metodă de conservare alternativă a documentelor de arhivă bazată pe tehnicafotografiei care urma să înlocuiască vechea tehnică bazată pe transcriere. La 10septembrie 1892, el raporta Ministerului Instrucţiunii că a cumpărat un aparat fotograficcu care să putem scoate în fotografie unele acte istorice mai importante, deveniteaproape nelisibile din cauza vechimii şi a deterioraţiei 16 .Informaţiile prezentate mai sus sunt menite să evidenţieze eforturile depusede iluştrii noştri înaintaşi francmasoni care s-au străduit de-a lungul timpului, în ciudadificultăţilor întâmpinate, să păstreze şi să conserve patrimoniul arhivistic al naţiuniiromâne. Faptele lor trebuie să constituie o pildă şi un exemplu demn de urmat şi înprezent pentru adevăraţii fii ai luminii.________________1 Horia Nestorescu-Bălceşti, Enciclopedia ilustrată a Francmasoneriei din România, vol.1, Bucureşti, Ed. Phobos, 2005, p. 74.2 *** Direcția Generală a Arhivelor Statului, Figuri de arhiviști români. Gheorghe Asachi(1788-1869), București, 1969, p. 9.3 Ibidem, p. 16-27.4 Arhivele Naționale, fond Francmasoneria Română, ds. 12, f. 18 v.5 Horia Nestorescu-Bălcești, Op. Cit., vol. 1, p. 25.6 *** Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Arhivele Statului. 125 ani de activitate(1831-1956), Bucureşti, 1957, p. 106.7 Ibidem, p. 46.8 Horia Nestorescu-Bălcești, Op. Cit., vol. 2, p. 96.9 Ibidem, vol. 1, p. 27.10 , *** Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Arhivele Statului. 125 ani de activitate(1831-1956), Bucureşti, 1957, p. 58.11 Horia Nestorescu-Bălcești, Op. Cit., vol. 1, p. 164.12 *** Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Arhivele Statului. 125 ani de activitate(1831-1956), Bucureşti, 1957, p. 50.13 Ibidem, p. 72-73.14 Horia Nestorescu-Bălcești, Op. Cit., vol. 2, p. 91.15 Arhivele Naționale, fond Francmasoneria Română, ds. 12, f. 47 v. și 54 v.16 Ibidem, f. 65 v.17 *** Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Arhivele Statului. 125 ani de activitate(1831-1956), Bucureşti, 1957, p. 52.18 Ibidem, p. 74-76.19 Ibidem, p. 112 şi 114.8899