Ştefania Oproescu - Oglinda literara

IoanDobreanuLa Astorca, oraş roman dinapropierea Leonului altarul catedraleiaparţine Şcolii lui Michelangelo iarun portal episcopal este proiectat deGaudi.Părăsind provincia Leon neîndreptăm spre oraşul pelerinilor.Plantaţiile de viţă de vie se terminăiar autostrada începe să urce şerpuindprintr-un ţinut cu vegetaţie aridă. Icicolodin pajişti uscate se ivesc crestede stânci golaşe înconjurate de pinipitici.Străbatem ţinutul muntos alCordilierilor Cantabriei cu piscuri caTerra Corada de 2648 metri.Până la Santiago de Compostelamai avem de străbătut 400 de kilometri.Pinii argintii care-şi întindeau coroanele peste şoseaau rămas în urmă şi, pe măsură ce ne apropiem deSantiago, ţinutul e muntos iar negurile coboară din munţipână la noi. Când acestea se ridică descoperim doararboret montan şi pini pitici. Din când în când CordilieriiCantabriei se dezbracă de ceţuri. Resfirate printre văi sevăd aşezări omeneşti, caseleavând acoperişuri ţuguiatedin tablă cenuşie.ÎnSpaniacontemporană Galicia,Catalonia şi Tara Bascilorsunt considerate ca fiindlocuite de „naţionalităţiistorice” şi se bucură de ungrad de autonomie faţă deguvernul central.Dacă în vremea luiFranco centralizarea eraexcesivă, noul sistem federal include 17 regiuni autonomeavând propriile guverne şi legislaturi. Ţara Bascilor are şipoliţie proprie.Fiind cea mai nordică din regiunile Spaniei şitraversată de lanţuri muntoase, Galicia îşi trage numeledin latinescul „galaci” nume dat de romani triburilorceltice.Înainte de invazia celţilor, poporul indigen trăiaîn case de piatră construite în formă conică „palozas”.Cultura galicenilor e mai apropiată de cea a portughezilordecât a spaniolilor. De fapt separarea definitivă a celordouă ţări se face de abia la 1640.Când ne apropiem de Santiago la insistenţelecâtorva dintre noi şoferul autocarului dovedeşte înţelegereşi mai având ceva timp până se va însera, facem oescapadă până la Coruna, oraşul-port din nord-vestulSpaniei. De aici, în amurg privim întinderile Atlanticuluişi admirăm cea mai importantă piesă a oraşului „Torrede Hercules”, turnul vechiului far ce datează de pevremea căpeteniei celţilor, Breogon, construit în vremeaîmpăratului Traian, născut, după cum se ştie, în Spania.La nord de Coruna se află orăşelul Ferol, locul denaştere al lui Franco. (Mormântul său se află lângă Madrid,într-un mausoleu construit de prizonierii republicani şi estrăjuit de o cruce înaltă de 135 metri care se vede dindepărtare).Tot de aici a plecat spre „pământul făgăduinţei”tatăl lui Fidel Castro împreună cu fostul preşedinte alArgentinei. Ţinutul a dat o recoltă bogată de politicieni.În amurg ne întoarcem în oraşul pelerinilor al treileaca importanţă pentru lumea creştină, după Ierusalim şiRoma, aici ajungând de la Ierusalim într-un mod misteriosrelicvele Sfântului Iacob, unul din cei 12 Apostoli.Santiago de CompostelaDupă opt zile în care am parcurs 2120 kilometri,străbătând pământul Spaniei de la Mediterană la Atlantic,ne aflăm în capitala pelerinajului din Spania.(urmare din numărul anterior)www.oglindaliterara.roSanti Iago e numele Apostolului Iacob martirizat laIerusalim în anul 44.Se spune că rămăşiţele lui pământeşti au fost aduseprin Mediterană trecând Gibraltarul şi acostând în acestloc unde ar fi predicat.Mormântul lui ar fifost descoperit de un ţărancondus pe un câmp în timpulunei ploi de stele. De aicinumele oraşului din latinescul„campus stella”.Catedrala de aici a fostconstruită în secolul al XII-leaşi sfinţită în 1211. construcţiaa început în timpul lui Alfonsoal VII-lea la 1075 pe locul undese afla un templu construitdin ordinul lui Alfonso al IIleaşi distrus în întregimecu excepţia mormântuluiSfântului Iacob de MansurAbu Jafar, comandantul militaral califatului Cordobei, la 997.De atunci Sfântul Iacobdevine patronul spiritual alSpaniei iar locul devine focarulunităţii creştine a ţării pentruînfăptuirea Reconquistei alREPORTAJÎNSEMNĂRI DINTR-O CĂLĂTORIE ÎN SPANIASpitalul ,,San Marc’’cărei scop final era alungarea definitivă a musulmanilordin Peninsula Iberică.Pelerinii care veneau aici in Evul Mediu aveau la eiun document ale cărui date erau trecute într-un răboj iardocumentului i se făcea un fel de compostare.Oricum pelerinii veneau aici din multe ţinuturi aleEuropei străbătând pe jos mii de kilometri. În saculcu merinde aveau o cochilie de scoică cu care luauapă din izvoarele de pe drum astâmpărându-şi setea.În amintirea acestora, acum, la toate magazinele desuveniruri din preajma capitalei unde se vând diferiteobiecte artizanale se găsesc şi astfel de cochilii de scoici.Catedrala, monumentde arhitectură, înconjuratăde cinci pieţe este loculcel mai vizitat din oraş. Înacest spaţiu sacru s-ar aflarelicvele Sfântului Iacob.Pentru a ajunge la eleurci pe o scară în spirală lacapătul căreia, într-o nişăsăpată în zid acoperită cu oplacă de cristal transparentse află o bucată din mantauaSfântului. Ca să poţi urcapentru a atinge cristalultrebuie sa aştepţi la rândcâteva ore. De cum estedeschisă catedrala şi pânăse închide, trec prin faţarelicvelor mii de peleriniîntr-un şuvoi continuu.Muzeul catedraleiCatedrala dinSantiago deCompostelaAnual numărul acestoratrece de trei milioane.În pieţele din jurulcatedralei sunt zeci demagazine cu suveniruri, restaurante, berării şi cafeneleiar în una din clădiri e primăria oraşului, loc în care seoficiază şi căsătorii. În spaţiul pe care se întind pieţeledin jurul catedralei nu mai este nimic sacru.Pelerinii nu mai au nevoie de sacul cu merinde şide scoici pentru apă iar berăriile şi restaurantele suntaglomerate tot timpul zilei până seara târziu.În jurul catedralei se aud cântate din cimpoaie,viori, chitare şi muzicuţe cântece medievale. Sunt artiştiiambulanţi care fac eforturi să ne transporte cu muzicalor într-o altă lume.(continuare în nr. viitor)8943