Ştefania Oproescu - Oglinda literara

OPINIIŞI IO AM FOST LAROŞIA MONTANĂ(urmare din numărul anterior)În paranteză, pentru adevărul istoric, Petru Dobra,Ion Buteanu şi Ion Dragoş se aflau la Abrud la înţelegerede pace cu trimişii lui Kossuth, care a promis că petimpul convorbirilor armatele lui nu vor ataca. MaiorulHatvani nu s-a ţinut de promisiune, a atacat şi a luat prizonieridelegaţii români. Petru Dobra, pentru atitudineasa intransigentă, a fost schingiuit groaznic, apoi împinsşi aruncat pe fereastră de la etaj, în momentul în carea căzut honvezii l-au împuşcat strigând că a încercat săevadeze !!Tot în acest centru, cu clădiri şi biserici posomorâteşi neglijate am mai văzut şi casa în care a fost găzduitNicolae Iorga, la doctorul Laurenţiu Pop, în 1905. Mareleistoric a citit şi studiat şi scris enorm, dar a avut timp deperegrinări istorice în care simţea, trăia şi onora înaintăşiiromânilor. Azi, nici istoricii din Bucureşti, poate nicicei din Transilvania nu au timp să vina la Abrud să vadăcasa dărăpănată în care au fost trădaţi şi apoi deţinuţi înlanţuri Horia şi Cloşca, să intervină pentru renovarea şideschiderea unui muzeu pe măsura şi semnificaţia aceleirăscoale, având drept rezultat abolirea iobăgiei înTransilvania ajunsă pe mâna nobililor unguri, dar substăpânire habsburgă.După câţiva kilometri am ajuns la un indicatormare, nou, ce indica direcţia spre Roşia Montană şi amvăzut şi marele avânt economic adus de programul GoldCorporation, afişat printr-un ceas digital fixat în indicator.Dar mă opresc la ce ne indică istoria aurului de aiciO ISTORIE UNICĂ A AURULUI DINMUNŢII APUSENIDe aproape două mii de ani fiecare stăpânire carea trecut prin Munţii Apuseni a exploatat aurul lor. Îngaleriile minelor de la ROŞIA MONTANĂ au fostdescoperite între anii 1786 şi 1855 Tăbliţele Cerateprin care se confirmă existenţa acestei mine de aur dinanul 131 AD, atestând documentar şi una dintre cele maivechi localităţi europene numită Alburnus Maior (RoşiaMontană de azi, Abrudul a fost numită Alburnus Minor)AURUL A fost primul dintre metale care a făcut cuochiul omului primitiv, în urmă cu peste 20.000 de ani şi,oricât a evoluat omul de atunci, privirea sa tot de strălucireaaurului e atrasă şi, dacă de la început, a fost consideratmetal sacru printre celelalte, cu timpul a devenitmetalul îmbogăţirii, avuţiei şi puterii în lume. Metal nobil,fascinant prin strălucire, ademenitor, are duritate redusăşi este considerat cel mai plastic metal, învăluieşte orice,ambiţionează şi înşeală. E maleabil dar nu se lasă oxidat,acizi nu-l modifică în săruri, este stabil, aproape îţi vinesă crezi că e etern, dacă ar există eternitate. Şi pentrucă nu există eternitate nici aurul nu rezistă aşa zisei apeiregale – o combinaţie de acid clorhidric şi azotic – fiindcăomul nu mai e primitiv şi a inventat, între timp, şi anti-eternitatea! Se găseşte împreună cu alte metale rare,nobile, aproape pur, dar cum nici strălucirea soarelui nue pură, la fel nici aurul.HERODOT : Agatârşii sunt oameni înstăriţi şipoartă mult aur, locuiesc împreună ca fraţii şi nu se invidiazăîntre ei. Agatârşii se pare că au venit odată cusciţii pe meleagurile noastre – nouă sute de ani înaintede Christos - şi au adus cu ei aur din Munţii Urali .Agatârşii, oamenii ai munţilor au fost atraşi de MunţiiApuseni unde, la fel ca în Urali, au început să caute aurîn albiile râurilor. Şi l-au găsit din abundenţă !! Găsindaur în albia râurilor, au tot urcat pe firul lor şi au începutsă facă gropii, să-l caute şi-n adâncime, era logic, afost cu succes . Astfel au apărut primele gropi, primelegalerii pe marginea pâraielor, a râurilor, fiindcă în credinţalor practică aurul venea din adâncuri !! Geto-dacii auobservat îndeletnicirile agatârşilor şi au început să cauteşi ei aur în albiile râurilor sau prin mineritul primitiv şiau adunat mult aur. Atât de mult încât istoricul roman8940 www.oglindaliterara.roDiodor spune că regele getodacilor,Dromichaites, cândl-a bătut pe Lisimach, generalullui Alexandru Macedon,avea o mie de tone de aurcurat !! Nu ştiu cum s-a făcutcalculele – oricum se pare căavea mult aur, dar şi-a invitatînvinsul la o masă tare sărăcăcioasăca să-l întrebe dupăce sărăcie a venit în ţara lui .Apoi, sunt date istorice careprecizează că fenicienii şi greciicumpărau aur de la getodaci,bazate şi pe faptul că laRoşia Montană s-au găsit monedemacedonene din secolul Corneliu Floreapatru înainte de Christos …deci de atunci stăpânii acestormunţi dădeau aur pe bănuţi de cupru …EPOCA PREROMANĂ La Roşia Montană sau găsiturme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei delegiunile romane. Mărturie fiind găurile din munte făcuteprin metoda focului puternic după care aruncau apărece cu oţet ce fisurau stâncile pe care le desprindeaumai uşor în căutarea aurului. Astfel, înainte de venirearomanilor, geto-dacii se îndeletniceau şi cu mineritul aurului.În anul 2000 o echipă de arheologi francezi a făcutcercetări la Roşia Montană şi a descoperit galerii vechi demină cu susţineri din lemn. Cercetări cu Carbon 14 demonstreazăcă aceste bârne erau dinainte de Christos !!EPOCA ROMANĂ Înfrângerea Daciei în 106 ADa însemnat, întâi de toate, pentru Imperiul Roman 164de tone de aur şi 331 tone de argint aducând Romeicea mai mare pradă de război din toată istoria imperiului.Mărturie la această afirmaţie stă sărbătorirea victorieila Roma timp de 150 de zile continuu !! A fost anul încare romanii au fost scutiţi de impozite iar moneda deaur a imperiului a devenit pe încă odată mai grea decâtfusese înainte !! La atâta aur, era normal să i se ridicelui Traian cea mai mare columnă printre împăraţii imperiului.E momentul să lăsăm deoparte teoria făuririipoporului nostru din legionarii romani şi femeile dace.Gata, vremurile în care ne ameţeam şi încântam cu idiladintre romani şi daci în făurirea poporului român a trecut,chiar dacă într-un moment istoric, sau mai multe,ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nicicel mai mic semn în acest sens, doar cât de viteji au fostromanii şi câţi sclavi daci au adus cu ei. Astăzi, istoria atrecut de la fantezie la raţionament istoric, comparativ.Urmărind creşterea şi descreşterea imperiului roman nugăsim date care să ateste că legiunile romane, cu floriceleîn colţul gurii, au venit să procreeze popoare latineci să cucerească, supună Dacia şi îmbogăţească Roma !După victoria legiunilor lui Traian în Dacia, Roma a fostde-a dreptul uluită, zguduită de atâta aur şi argint, depoveştile despre bogăţiile fabuloase ale noii provincii imperiale.Toate aceste noutăţi, despre frumoasa şi bogataprovincie, au determinat o parte din plebea Romei să iadrumul Daciei, să se procopsească. Cu siguranţă, judecândomenirea, care în anumite privinţe nu s-a schimbatdeloc, a fost prima goană după aur din istoria lumii,fiindcă în istorie se vorbeşte despre un drum al auruluidin Dacia la Roma. Mai mult, cu acelaşi raţionamentistoric, printre cei veniţi au fost şi creştini ce au diseminat,noua religie cum s-au priceput, printre dacii în bunăparte monoteişti deja. Drumul aurului s-a suprapus cudrumul creştinismului timpuriu.Pentru cotropitorii Daciei, devenită provincie romană,nu leagănul unui nou popor latin ci exploatareaaurului a fost prima preocupare. Ca să meargă treabamai bine şi mai bine, cu spor mai mare, prefecţii romaniau adus mineri din Dalmaţia şi Iliricum pentru exploatareaaurului din noua lor provincie. Descoperirile arheologicearată o mare dezvoltare romană la Roşia Montană.Mineritul a fost profitabil şi pe lângă minerii adulţi dinalte părţi ale imperiului, numiţi hospites, cu experienţaşi tehnica acelor vremuri, ce cunoşteau şi metode deevacuarea apelor din galerii folosind cu mijlocul roatelecu cupe, erau aduşi şi sclavi.(continuare în nr. viitor)