13.07.2015 Views

Revista Tinerilor Economişti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economişti - Centru E-learning de Instruire al ...

Revista Tinerilor Economişti - Centru E-learning de Instruire al ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> Economiştiprogresele din transporturi au continuat să contribuie la apropierea oamenilor şiîntreprin<strong>de</strong>rilor, au fost cu mult <strong>de</strong>păşite limitele produselor şi serviciilor ce pot ficomerci<strong>al</strong>izate.Comeţul electronic <strong>de</strong>rulat prin intermediul internetului reprezintă cea mainouă evoluţie, care marchează apariţia unei economii mondi<strong>al</strong>e fără graniţe. Aşa cum s-a menţionat, se apreciază că aproximativ 300 milioane <strong>de</strong> utilizatori internet vor apel<strong>al</strong>a comerţul electronic la începutul noului mileniu.La baza efectuării schimburilor intenaţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> mărfuri şi servicii staudiferite teorii, izvorate, în buna parte, din necesităţile practice <strong>al</strong>e epocilor în care suntelaborate.a) Teorii clasice- Mercantilismul: Este doctrina care ple<strong>de</strong>ază pentru <strong>de</strong>zvoltareaexportului ca sursă primordi<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> acumulare a mone<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> aur şi <strong>de</strong> argint, bază aavuţiei naţion<strong>al</strong>e. Apariţia mercantilismului a fost justificată <strong>de</strong> însemnătatea <strong>de</strong>osebităpe care o aveau aurul şi argintul în confecţionarea mone<strong>de</strong>lor utilizate. Mercantiliştiiignorau faptul că acumularea <strong>de</strong> bani din export, în mod excesiv, ducea la inflaţie.Promovarea exportului şi achiziţionarea <strong>de</strong> aur în tezaurul naţion<strong>al</strong> sunt v<strong>al</strong>abile şiastăzi, cu restricţiile <strong>de</strong> rigoare.- Teoria avantajului absolut: Este teoria <strong>de</strong> început a şcolii liber<strong>al</strong>eclasice în frunte cu Adam Smith. În celebra sa carte, apărută în 1776, „The We<strong>al</strong>th ofNations” autorul încearcă să <strong>de</strong>monstreze marea însemnătate pe care o are comerţulpentru îmbogăţirea naţiunilor. După părerea lui există doar categorii <strong>de</strong> bunuri careformează avuţia unei naţiuni: bunurile natur<strong>al</strong>e şi cele dobândite pe c<strong>al</strong>ea producţei şi acomerţului.Avantajul absolut constă în achiziţionarea <strong>de</strong> bunuri materi<strong>al</strong>e. Această teorieapărută la începutul secolului <strong>al</strong> 19-lea este şi o replică la teoria mercantilistă carereduce avuţia naţiunii la achiziţionarea <strong>de</strong> bani în sistemul bimet<strong>al</strong>ist: aur şi argint.Teoriei avantajului absolut i se aduc, în princip<strong>al</strong>, următoarele critici: nu se iaîn consi<strong>de</strong>raţie şi nu se specifică motivaţia care <strong>de</strong>termină ţările mari să facă comerţexterior, presupunându-se că ele dispun <strong>de</strong> mari resurse natur<strong>al</strong>e şi nu au, în aparenţa,nevoie <strong>de</strong> relaţii comerci<strong>al</strong>e cu străinătatea; <strong>de</strong>asemenea, se neglijează faptul căavantajele tehnologice <strong>al</strong>e unei ţări nu durează la infinit.Doctrina clasică liber<strong>al</strong>ă ridică concurenţa la rang <strong>de</strong> principiu (legeobiectivă). Conform acestei doctrine, munca este sursa avuţiei, adică v<strong>al</strong>oareaintemeiată pe oferta şi cerere. Se insistă pentru eliminarea barierelor din c<strong>al</strong>eacomerţului.- Teoria avantajului comparativ: Conform acestei teorii, o ţară trebuie săse speci<strong>al</strong>izeze şi să exporte mărfurile pentru care, comparativ, este mai eficientă.Li<strong>de</strong>rul acestei teorii este economistul englez David Ricardo, care a formulat teoriacosturilor comparative, cunoscută şi sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul ricardian.Aceasta este o teorie unifactori<strong>al</strong>ă, bazată pe factorul muncă. Ea constituie şiastăzi fundamentarea teoretică <strong>de</strong> bază a raţiunii schimburilor <strong>de</strong> mărfuri între naţiuni,cu observaţia că i s-au adus completări importante.Lansarea acestei teorii a fost făcută <strong>de</strong> Ricardo la începutul secolului <strong>al</strong> XIXlea,spre a susţine expansiunea raportului englez <strong>de</strong> produse manufacturate, având înve<strong>de</strong>re stadiul înaintat <strong>al</strong> evoluţiei industriei engleze prelucrătoare. Direct, se avea înve<strong>de</strong>re promovarea exportului <strong>de</strong> produse englezeşti industri<strong>al</strong>e, contra produse agricoledin Franta şi materii prime din diferite ţări, mai <strong>al</strong>es din colonii.102

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!