Revista Tinerilor EconomiÅti - Centru E-learning de Instruire al ...
Revista Tinerilor EconomiÅti - Centru E-learning de Instruire al ...
Revista Tinerilor EconomiÅti - Centru E-learning de Instruire al ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> EconomiştiÎn v<strong>al</strong>ori absolute evoluţia exporturilor României în perioada 1962-1970, a fosturmătoarea:Tabel nr.2 Evoluţia exporturilor României1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970V<strong>al</strong>. (mil.$) 818 915 1000 1102 1186 1386 1496 1633 1851Rata <strong>de</strong>creştere (%)- 11,85 9,28 10,2 7,62 16,83 7,93 9,15 13,34Sursa: Statistic<strong>al</strong> Yearbook 1970, Statistic<strong>al</strong> Office of the United Nation, New York,1971, p.405Din datele <strong>de</strong> mai sus, se observă creşterea exporturilor tot<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României înperioada 1962-1970, ceea ce se înscrie în evoluţia norm<strong>al</strong>ă a unei economii naţion<strong>al</strong>e.Ritmurile anu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> creştere <strong>al</strong>e exporturilor sunt ritmuri relativ ridicate, mai rapi<strong>de</strong><strong>de</strong>cât ritmurile înregistrate la nivel mondi<strong>al</strong>, dar mai scăzute <strong>de</strong>cât cele <strong>al</strong>e ţărilor<strong>de</strong>zvoltate, cel puţin în <strong>de</strong>ceniul 6.An<strong>al</strong>iza orientării comerţului exterior <strong>al</strong> RomânieiFluxurile economice <strong>al</strong>e estului au fost reorientate dinspre vest spre est datorităimplicării Uniunii Sovietice în procesul <strong>de</strong> planificare economică <strong>al</strong> sateliţilor săi şiimpunerii sistemului proprietăţii <strong>de</strong> stat, specifice economiei soci<strong>al</strong>iste sovietice.Planificarea economică centr<strong>al</strong>izată a Europei estice a fost re<strong>al</strong>izată cu ajutorulspeci<strong>al</strong>iştilor sovietici şi cu ajutorul unor economişti pregătiţi la Moscova. Deoarececomerţul era parte integrantă a planificării centr<strong>al</strong>izate, cei care luau <strong>de</strong>cizii în acestsens au <strong>de</strong>terminat prin <strong>de</strong>cizii administrative schimbare direcţiei comerţului dinsprevest spre est.Datorită planificării centr<strong>al</strong>izate, ţările Europei Estice au produs şi au exportatacele produse pe care le dorea Uniunea Sovietică. De exemplu, Uniunea Sovietică aobligat Cehoslovacia, prin acorduri pe termen lung, să crească producţia <strong>de</strong> maşinigrele, echipamente şi arme în loc să se urmeze planurile iniţi<strong>al</strong>e cehe pentru o industriediversificată.Asemenea comerţului şi legăturile financiare au fost redirecţionate dinspre vestspre est. Unul dintre factorii <strong>de</strong>terminanţi ai acestei reorientări a fost <strong>de</strong>clarareamone<strong>de</strong>le naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e ţărilor estice neconvertibile. În plus fluxurile <strong>de</strong> capit<strong>al</strong>,în<strong>de</strong>osebi cel privat, au fost grav perturbate <strong>de</strong> naţion<strong>al</strong>izarea investiţiilor străine. Aşacum am arătat mai <strong>de</strong>vreme, Uniunea Sovietică şi aproape toţi sateliţii săi au fosteligibili pentru asistenţa fondului sau a BIRD, şi au respins ajutorul oferit prin PlanulMarsh<strong>al</strong>l. În absenţa <strong>al</strong>tor posibilităţi şi oportunităţi, princip<strong>al</strong>a sursă <strong>de</strong> finanţareexternă pentru Europa estică au fost creditele oferite <strong>de</strong> Uniunea Sovietică pentruachiziţionarea <strong>de</strong> materii prime şi echipamente din interiorul Uniunea Sovietică.În interiorul blocului estic, tutela Moscovei se poate observa şi în ceea cepriveşte orientarea comerţului exterior <strong>al</strong> statelor membre. Princip<strong>al</strong>ii partenericomerci<strong>al</strong>i ai ţărilor membre CAER au fost celel<strong>al</strong>te state centr<strong>al</strong> şi est europene.Gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> pieţele CAER a fost unul foarte ridicat pentru toate aceste ţări,cea mai <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă fiind Bulgaria, la polul opus situându-se RDG (la momentulrespectiv nu avea relaţii comerci<strong>al</strong>e cu CAER). Bulgaria exporta spre pieţele CAER, înanul 1955 mărfuri în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 194 mil.$, reprezentând 84.5% din tot<strong>al</strong>ul exporturilors<strong>al</strong>e şi importa <strong>de</strong> pe aceeaşi piaţă, mărfuri în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 180 mil.$, adică 83,8% dintot<strong>al</strong>ul importurilor s<strong>al</strong>e.96