Aici - Oglinda literara

EVENIMENTCARAVANA LECTURILOR FRUMOASEMariana Vicky Vârtosu6 decembrie, zi menită pentru daruri. A da şi aprimi. Am considerat invitaţia Şcolii nr.7 reprezentatăde dl.director Strapciuc Marin, dna bibliotecar MirelaHanganu, gazda noastră, drept un dar al nostru, oferitcelor patru june colege de cenaclu,prin prezentareacărţiilor de debut, Din cele patru zări. Astfel,scriitorul Gheorghe Andrei Neagu preşedintele AsociaţieiCulturale Duiliu Zamfirescu, Ştefania Oproescu, MarianaVicky Vârtosu, Ionel Mony Constantin, Elena Otavă,Constanţa Cornilă, scriitori, membri ai asociaţiei susamintiteam răspuns prezent invitaţiei. Lăsând la oparte emoţia care a plutit între noi şi, în atmosferă astăruit de la începutul manifestaţiei până la final, voiaminti despre discursul dnelor inspectoare Maria Lupu,Silvia Chelaru şi Janeta Popoiu în lansarea proiectului,,Caravana lecturilor frumoase,,. În contradicţie n-aufost decât ghemul de legatură şi firul Ariadnei care, nus-au prea intersectat. Dna Sebe a considerat utilă şiindispensabilă exemplificarea lanţului comunicării (reţeade comunicare), ignorând firul Ariadnei desprins timidşi fragil din spiritul celor patru autoare înmagazinatîn volumul lansat. Apreciem şi aplaudăm proiectul înderulare al CCD şi ISJ. Ne-am fi dorit – poate - puţinrespect faţă de micuţele Raluca Marina Baciu şi AdelinaCristiana Bălan în momentul exprimării lor. Şi-au pusla picioarele corpului didactic întregul lor suflet cândşi-au citit din creaţii. Au gândit că, acest auditoriu ecel mai nimerit ,,să le judece profesionist, creaţia,,.Poate, dezamăgire şi indiferenţa am simţit-o doar eu.Mea culpa! Aş vrea să se înţeleagă foarte limpede: numinimalizăm efortul concertat (al Şcolilor, CCD,ISJ,elevi, profesori, bibliotecari, părinţi) Dimpotrivă. Aşacum am făcut-o şi cu alte prilejuri şi, cum a subliniatdna ispector Maria Lupu, noi, supuşii şi regii cuvântuluideopotrivă, vom susţine şi sprijini proiectul , atât cât neva sta în puteri.Mini-lansarea volumului nu a însemnat,din punctul nostru de vedere, darul pe care-l meritaumicile creatoare, colege de cenaclu. Felicităm persoaneleimplicate, în special Şcoala nr.7, pe dl.director StrapciucMarin, dna Mirela Hanganu, dna Silvia Marina Baciu.Dacălectura este o formă a fericirii şi, dacă va fi ultima lacare vom renunţa, rămâne de demonstrat.Deocamdatăproiectul CARAVANA LECTURILOR FRUMOASE este înderulare.La Sf.Gheorghe vom afla o parte din rezultate.Baftă tuturor!Chojnacka, Vitalie Ciobanu şi încă mulţi alţii.Trecând în revistă toate aceste „întâmplări esenţiale”(fapte de cultură ce au prins viaţă şi – se pare – au creat chiarun început de tradiţie acolo, în cu totul alt spaţiu decât celromânesc), inevitabil îşi face loc o inevitabilă stare de mâhnireşi perplexitate. Aceasta prin contrastul pe care-l creeazăinteresul, aproape inexistent, în ţară, faţă de literatura exiluluişi incapacitatea endemică a forurilor publice de a iniţia o cât detimidă strategie recuperatorie. Pe un asemenea palier devinsemnificative consideraţiile profesorului Mircea Anghelescu celcare constata că: „…încercări de abordare mai mult sau maipuţin globală – şi implicit teoretică – a exilului nostru literar şia perspectivei unice asupra literaturii din a doua jumătate asecolului trecut au lipsit/…/ aproape cu desăvârşire, din criticaromânească a ultimilor ani/…/ar fi fost cazul, şi nu de azi de ieri,ca persoanele îndreptăţite, fie că e vorba de criticii şi istoriciiliterari, fie că e vorba de istoricii culturii şi ai vieţii politice, săîncerce o abordare preliminară a acestor probleme, fie şi numaipentru a le delimita şi ierarhiza. /…/Este unul dintre principalelereproşuri care se pot face intelectualilor români în general, şiinstituţiilor statului în special, acela că n-au realizat aproapenimic în această direcţie de o covârşitoare însemnătate şi cuconsecinţe ireversibile/…/ când însăşi ideea de bibliotecă şi depublicare a valorilor culturale naţionale n-a ajuns să constituieo prioritate pentru cei care decid, şi nici măcar pentru cei caredecid în domeniul respectiv 8 ?Constatări similare – din păcate rămase şi ele fără unrăspuns – sunt, în ultima vreme, din ce în ce mai numeroase. Oreproducem şi pe aceea a prof. univ. dr. Mihaela Albu 9 autoareaa numeroase studii asupra exilului şi autentică autoritate îndomeniu: „Pentru a privi literatura română dintr-o perspectivăcorectă şi totalizatoare este necesar să depăşim canonul propustimp îndelungat de către critica obligată de cenzura comunistăla compromisuri (din păcate aplicată în parte – din inerţie saunecunoaştere – şi astăzi). Excluderea scriitorilor români care nuau trăit în ţară (cu câteva excepţii) a fost (şi este încă) o realitatece văduveşte istoria literaturii române de multe valori autentice./…/ literatura exilului este încadrată firesc literaturii române, cuatât mai mult cu cât aceasta cuprinde nu de puţine ori opere demare valoare. /…/ A existat astfel, din fericire, dincolo de cenzuracomunistă, o contrapondere a maculaturii proletcultiste, a aceleifalse literaturi, scrise într-o jalnică limbă de lemn şi cu o vizibilămisiune tezistă 10 …”Evident, la momentul acesta, problema principalăa culturii şi – inseparabil – a literaturii române este aceea avindecării de fracturata gândire ce împarte scrisul între cei dinţară şi cei din exil. Firescul şi normalitatea se vor afla doar înconsensul pe care – de mai multă vreme – profesorul MirceaAnghelescu încearcă să-l impună atunci când spune că: „…Există o singură literatură română, indiferent unde a fostscrisă şi chiar indiferent de limba în care a fost scrisă 11 .” Seuită, ori – deliberat – se ignoră că literatura exilului nu aparţinenumai memoriei sau dimensiunii identitare, ci se revendică –esenţial – şi în intimitatea devenirilor viitoare ale întregului nostrufenomen literar.__________________1 Exilul literar românesc înainte şi după 1989, UniverzitaKomenského v Bratislave, 2011, editori Jana Páleníková /Daniela Sitar-Tăut.2 Lucrările colocviului s-au desfăşurat în luna octombrie aanului 2010 la Bratislava.3 Jana Páleníková op. cit. p.84 Sublinierea noastră.5 Jana Páleníková op. cit. p.8.6 Ibid., p.7.7 Libuše Valentová, Cuvânt înainte, la vol. Ipostaze aleidentităţii româneşti, editat de Facultatea de Litere a UniversităţiiCaroline şi Asociaţia Cehia-România, Praga, 2009, p.10.8 Mircea Anghelescu, Literatură şi biografie, cap. II, Ed.Universal Dalsi, Bucureşti, 2005, pp.108,109.9 Prof. Univ. Dr. Mihaela Albu este totodată organizatorul şiprincipalul coordonator a două simpozioane internaţionale dedicateliteraturii şi publicisticii exilului românesc, cel mai recent desfăşurat laUniversitatea din Craiova, (în oct. 2010) sub genericul Întoarcerea dinIthaca.10 Mihaela Albu, Literatura exilului: Zahu Pană – poet, editor,publicist, în vol. Întoarcerea din Ithaca. Cultura română din exil şi dinafara graniţelor – Realizări, recuperare restituire – (Coordonatori MihaelaAlbu şi Camelia Zăbavă), Ed. Eikon, Cluj-Napoca 2011, p.27.11 Ibid., p.108.7590 www.oglindaliterara.ro