Revista RO.aliment editia 5 - expertul tau in industria alimentara

COVERROA
RĂSPUNSUL ADUS DE UN STAT MEMBRU LA
PROBLEMA RISIPEI DE ALIMENTE:
DE LA ÎNCURAJĂRI LA ACȚIUNI LEGISLATIVE
În Franța, a fost adoptată la 11 februarie 2016 o lege
privind combaterea risipei de alimente.
Principalele caracteristici ale acesteia sunt
următoarele: a) legea clarifică ierarhia deșeurilor
în cazul produselor alimentare; b) prevede amenzi
pentru operatorii economici care transformă produse
alimentare sigure în produse necomestibile; și c)
introduce obligația supermarketurilor de a semna
acorduri cu organizații fără scop lucrativ în vederea
donării de alimente care, altfel, ar fi irosite. În ceea ce
privește acest ultim punct, legea franceză nu stabilește
proporția alimentelor care trebuie donate. Prin urmare,
în cazul în care un supermarket semnează un acord să
doneze 1 % din produsele alimentare respective, acesta
se conformează deja legii.
Această cantitate înseamnă circa
2,55 milioane de tone de produse
alimentare, ceea ce corespunde
încărcăturii a 127.500 de tiruri,
care aliniate în coloană ajung
din București până la Munchen.
Fiecare român aruncă peste 85 de
kilograme de mâncare anual. Deși
este una dintre cele mai sărace
țări din UE, cu peste 40% dintre
locuitori în pragul sărăciei, România
se află pe locul 10 din 27 de țări
analizate de Eurostat în 2015.
Conform unui studiu realizat recent
de InfoCons, românii aruncă circa
35% din alimentele cumpărate,
ajungând la 38% în perioada
Sărbătorilor.
Pierderi pe tot lanțul
Din punct de vedere comercial
sau al prelucrării alimentelor,
30% sunt risipite, se arăta într-un
raport de audit al Curții de Conturi
Europene desfășurat între iulie 2015
și mai 2016. Prelucrarea industrială
nu poate garanta întotdeauna
conformitatea produselor, iar cele
care nu sunt conform standardelor
sunt retrase de pe piață. Vânzările
produselor alimentare nu sunt
întotdeauna pe măsura așteptărilor
producătorilor, iar odată
depășit termenul de valabilitate
comerciantul are obligația de a
retrage de la raft produsul respectiv
și de a-l trimite către producător,
care trebuie să-l distrugă. De
asemenea, în procesul de fabricație
al diferitelor alimente apar și
pierderi colaterale. În procesul de
producție al produselor lactate și
brânză apare de fiecare dată zerul
ca produs secundar.
De asemenea, în marile lanțuri
de magazine, produsele care
nu respectă standardul strict de
calitate sunt refuzate și trimise
înapoi în depozit, existând riscul
ca ele să se degradeze odată cu
trecerea timpului. Standardele
de comercializare sunt standarde
estetice și de calitate, utilizate
pentru clasificarea produselor
agricole. UE aplică un sistem
de standarde de comercializare
RISIPA ANUALĂ DE ALIMENTE
LA NIVEL MONDIAL
20%
carne
și lactate
20%
oleaginoase
30%
cereale
35%
pește
1/3
din alimentele lumii
este risipită în fiecare
an, echivalentul
a 1,3 miliarde de tone
45-50%
rădăcinoase, fructe
și legume
pentru fructe și legume. În același
timp însă, din cauza unor astfel
de standarde, produse perfect
comestibile pot fi scoase din lanțul
alimentar din motive estetice. În
plus, din motive tehnice, industria
de procesare poate impune cerințe
și mai stricte legate de mărime și
de formă. Există foarte puține studii
care să arate că produsele care nu
sunt vândute în primele două clase
de calitate („categoria I” sau „extra”)
pot fi totuși vândute către industria
de procesare.
Practicile comerciale neloiale sunt
practici care se abat în mod vădit
de la buna conduită comercială
și sunt contrare bunei-credințe și
corectitudinii. Ele sunt de obicei
impuse în situații de dezechilibru,
de către o parte mai puternică
unei părți mai slabe, pot apărea
de orice parte a relației B2B și
pot provoca risipă de alimente.
Operatorul dominant, mai puternic,
reușește să transfere o parte din
costurile acestui fenomen asupra
operatorului mai slab, dominat, din
cadrul relației de afaceri.
În agricultură se pierd 20 de
procente din totalul pierderii de
alimente. Acest lucru se întâmplă,
de exemplu, pentru că nu toată
recolta poate fi adunată din
câmp fie din cauza condițiilor
meteo, fie din cauza denivelărilor
pe care pământul le are într-o
anumită zonă. În UE, între 2008 și
2015, au fost retrase de pe piață
1,8 milioane de tone de fructe
și legume, iar culturile de pe o
suprafață de peste 45.500 de
hectare de teren au fost recoltate
înainte de maturitate sau nu au
fost recoltate deloc. UE a plătit 380
de milioane de euro sub formă de
STATELE MEMBRE AU ÎNCERCAT SĂ LANSEZE O ACȚIUNE COORDONATĂ
LA NIVELUL UE PENTRU A COMBATE RISIPA DE ALIMENTE
În iulie 2015, Camera Lorzilor din Regatul Unit a lansat, în numele guvernului britanic, primul
„cartonaș verde” („cartonașul verde” este o nouă inițiativă, în conformitate cu articolul 9 din
Protocolul nr. 1 la Tratatul de la Lisabona, care permite parlamentelor statelor membre ale
UE să își unească forțele pentru a prezenta propuneri Comisiei, influențând astfel elaborarea
politicilor UE) privind risipa de alimente, semnat și de președinții comisiilor din alte 15
parlamente și camere naționale, invitând Comisia Europeană să adopte o abordare strategică
pentru reducerea risipei de alimente. În acest document se recunoștea faptul că „o strategie
la nivelul UE ar putea contribui la asigurarea unei abordări coordonate în vederea remedierii
acestei probleme”. În răspunsul său, Comisia a promis să acorde o atenție deosebită sugestiilor
formulate, și anume în cadrul pachetului privind economia circulară.
12 ediția 5 – 2017