John Penberthy – A fiinta sau a nu fiinta - Biblioteca Citatepedia

A fiinţa sau a nu fiinţa
raţiune şi logică dacă tot nu dorea să le folosim? „De unde
ştii tu toate acestea?” îl întrebă Buzz pe Bobby.
„Am moştenit această cunoaştere de la sutele de
generaţii de albine ce au trăit odinioară.”
Buzz se întrebă de ce sutele de generaţii de albine de
odinioară ar fi putut să ştie mai multe decât albinele din
ziua de azi.
După părerea lui, lucrurile nu stăteau chiar aşa, dar
îşi păstră gândurile pentru sine. „Şi zici că Dumnezeu ne
iubeşte pe toţi?”
„Exact!” îi răspunse Bobby cu uşurare, simţind că în
sfârşit reuşeşte să ajungă la inima lui Buzz.
„Păi dacă ne iubeşte pe toţi, atunci de ce ne lasă să
mergem în iad?” Era o întrebare cinstită, dar, punând-o, se
pare că Buzz întrecuse măsura.
„Pentru că unii dintre noi sunt păcătoşi fără pic
de căinţă, ce trebuie astfel pedepsiţi!” Bobby clocotea,
incapabil să-şi mai controleze mânia.
„Pui prea multe întrebări, tinere, şi dacă nu te vei
schimba, asupra ta se va năpusti urgia Judecăţii de Apoi.”
Buzz nu dorea să înceapă o nouă ceartă şi tocmai se
pregătea să zboare din acel loc, când, iată, o albină bătrână,
care ascultase până atunci în tăcere, îi spuse:
„Ştiu că toate aceste lucruri tulbură cugetul atunci
când le auzi prima dată, dar ai să vezi, fiule, că ele se vor
aşeza pe un temei ferm în inima ta. O să vezi că totul se
reduce la iubirea frăţească.”
39