John Penberthy – A fiinta sau a nu fiinta - Biblioteca Citatepedia

A fiinţa sau a nu fiinţa
„De aceea simt albinele nevoia de a adora Fiinţa
Divină?” întrebă Buzz.
„Da, de aceea. În felul acesta ele îşi arată preţuirea”,
îi răspunde Bert. „Dar eu cred că Dumnezeu este mai
presus de nevoia de apreciere venită din partea unei fiinţe
mici şi insignifiante precum albina. Cred că cele mai multe
albine adoră mai degrabă ideea de a se menţine în latura
bună a existenţei, cea care, după părerea lor, îl conţine pe
Dumnezeu, decât existenţa însăşi, faţă de care s-ar cuveni
să manifeste reală şi autentică preţuire. În plus, marea
majoritate a albinelor se pierd pur şi simplu în rutină şi în
ritualuri.”
„Înţeleg ce vrei să spui, Bert”, îi răspunse Buzz.
„Momentele când simt cea mai profundă comuniune cu
Unitatea Eternă sunt acelea în care mă opresc intenţionat
din activităţile zilnice şi mă las în voia sentimentului de
reală preţuire şi veneraţie faţă de existenţa noastră de albine
şi faţă de această vale, atât de frumoasă. Este ca şi când
acel sentiment de neprefăcută preţuire, numai el singur,
mi-ar fi de ajuns... Şi nu simt nevoia să îl direcţionez către
nimeni din afara mea.”
„Acesta este Dumnezeu...” rosti Bert cu voce scăzută.
O lungă şi caldă tăcere se aşternu între cei doi,
lăsându-le timp să absoarbă în adâncul sufletelor lor ceea
ce tocmai se rostise. Buzz simţi multă afecţiune pentru
Bert. Cu toate că nu petrecuse decât foarte puţin timp în
tovărăşia lui, avea sentimentul că îl cunoaşte dintotdeauna.
43