Formarea caracterului.pdf - Klesis

În Judecători 13:12 avem ruga lui Manoah, tatăl lui Samson, către îngerul care venise să-i
anunţe că vor avea un copilaş. El a zis: „Acum, dacă se va împlini cuvântul Tău, ce va trebui
să păzim cu privire la copil, şi ce va fi de făcut?" Manoah când a auzit vestea că vor avea un
copil dăruit de Dumnezeu, pentru slujba lui Dumnezeu, şi-a dat seama că are nevoie de
instruire din partea lui Dumnezeu, de înţelepciune de la Dumnezeu, spre-a creşte un astfel de
copil. În el s-a trezit simţul răspunderii, îşi dădea seama de înalta chemare pe care o au
părinţii: să crească un copil deosebit, închinat Domnului. Era o mare onoare şi o mare
răspundere. De aceea s-a rugat. Oare câţi viitori părinţi se roagă pentru ei şi pentru copilul ce
se va naşte? Câţi se pregătesc pe ei înşişi pentru aceasta? Avem şcoli pentru toate profesiuni şi
meserii, dar nu avem şcoli, nici o înaltă academie în care părinţii să înveţe cum să modeleze şi
să dezvolte caracterul copiilor lor, ca să devină adevărate valori în societate. Şi nici din partea
părinţilor nu este dorinţa de a se pregăti pentru o atât de înaltă menire.
Renumitul predicator James Dobson, specialist în problemele de familie, a scris: „Sarcina de a
învăţa pe copiii noştri este, cred, cea moi importantă slujbă pe care ne-o dă Dumnezeu".
Pentru ca cineva să devină olar, învaţă cum să modeleze şi să înfrumuseţeze lutul. Pentru ca
cineva să ajungă fierar, să ştie cum să moaie fierul spre a putea fi prelucrat, învaţă meseria
aceasta: nu capătă, peste noapte toată cunoaşterea acestei meserii. Pentru ca cineva să devină
sculptor, să scoată îngeri din piatră, trebuie să înveţe teoretic şi practic cum să dăltuiască
piatra; şi piatra, deşi este tare, cu instrumente potrivite, se lasă modelată de mâna omului. La
fel bijutierul, care lucrează cu argint, aur sau pietre scumpe, întâi învaţă cum le va putea
prelucra, pentru a scoate din ele ceva de mare preţ.
Zilele trecute citeam într-un ziar despre un diamant care valoarează 3.200.000 $. Oare dacă tu
ai avea un asemenea diamant, l-ai da pe mâna oricui să-i prelucreze faţetele? Dar un copil este
mult mai scump decât un diamant, iar pentru prelucrarea lui nu suntem gata să ne străduim să
învăţăm ceva, şi nu suntem gata nici să ne rugăm ca şi Manoah! De aceea suntem în criză în
ceea ce priveşte caracterul.
O, Doamne, trezeşte în mulţi părinţi şi viitori părinţi dorinţa lui Manoah! Fă-i să-şi recunoască
ignoranţa în această privinţă, să-şi dea seama de marea lor răspundere şi să apeleze la ajutorul
Tău!
1. Când trebuie să începem formarea caracterului?
Unii sunt de părere că în firea unui copil se înscriu toate comportările mamei în timpul
sarcinii. Dacă mama este tot nervoasă, va transmite copilului starea de nervozitate. Trebuie ca
soţii să fie cu mare grijă la comportamentul lor în perioada aceea. Azi se aud tot mai multe
voci care afirmă că, după naştere, are mare influenţă asupra copilului să fie alăptat la pieptul
mamei, nu să i se dea cu biberonul. Sunt stări afective, stări psihice, sentimente de dragoste
deosebită din partea mamei ce se transmit şi se înscriu în firea copilului în timp ce îl
alăptează. Stările de tensiune, certurile, strigătele, de asemenea se înscriu, şi acesta va fi un
copil tensionat, un copil nervos. Un tată al cărui fiu devenise criminal condamnat la moarte,
îmi mărturisea în plâns nestăpânit că el este vinovat în mare măsură de temperamentul nervos
al fiului, căci în perioada sarcinii, în familie au avut mereu certuri. Copilul s-a născut nervos,
a devenit neascultător şi la urmă criminal. Este bine să ţinem seama de toate acestea. Părinţii
în devenire este bine să vorbească frumos unul cu celălalt, să cânte împreună, ca să înscrie în
odrasla lor stări frumoase de afecţiune. Încă înainte de a veni pe lume, noi începem să