Formarea caracterului.pdf - Klesis

când părinţii nu au nici ei înşişi un caracter bine format?" Şi el avea dreptate.
Copiii de la 10-12 ani pot să-şi dea seama de anumite trăsături rele şi să caute, în mod
conştient, să le combată, să scape de ele. Dacă un copil este dezordonat, să caute să devină
ordonat; dacă este molatic, să sară imediat ce mama sau tata îi spune ceva; dacă este
mincinos, să nu mai spună minciuni niciodată. Cu cât mai repede, cu atât e mai uşor să scape
de ele. O ramură rea lăsată să crească, va fi mult mai greu să o tai când s-a îngroşat de-a
binelea.
De asemenea, să caute să-şi dezvolte trăsăturile bune: să devină altruist, să fie drăguţ cu toţi,
să fie harnic, să-şi facă lecţiile, să ajute pe părinţi la treburi, să fie atent cu toţi, să fie
mulţumitor, etc. Asupra acestora voi reveni mai târziu, dar aici vreau să accentuez îndatorirea
sa personală în formarea caracterului. Aceasta-i de mai mare importanţă decât toate
diplomele, decât cariera, decât averea. Aceasta este o avere pe care nimeni nu ţi-o poate lua, o
diplomă vie care te arată cine eşti în faţa tuturor. Ea nu-i scrisă pe hârtie, ci în inimă, în
personalitatea ta şi se manifestă în tot comportamentul tău. Este bine să-ţi dai seama de
valoarea nespus de mare a unui caracter nobil şi să-ţi propui să nu te laşi până când nu l-ai
dobândit.
1. Este necesar să doreşti aceasta. Dorinţa este cauza care motivează acţiunile noastre. Dorinţa
o primeşti citind biografiile unor bărbaţi deosebiţi, a unor bărbaţi de care S-a folosit
Dumnezeu într-un mod special, şi ajungi să vezi cum din starea cea mai de jos, unii au ajuns
la cea mai înaltă treaptă în societate.
De asemenea, o primeşti citind Biblia. În ea Dumnezeu îţi arată cum vrea El să fii. Ce
trăsături rele trebuie să înlături şi ce trăsături de valoare trebui să te străduieşti să le
dobândeşti. Ea trezeşte dorinţa să devii plăcut Domnului şi vei fi plăcut şi oamenilor. Despre
Domnul Isus, evanghelistul Luca spune: „Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot
mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor" (Luca 2:52). După ce o mamă i-a
citit din Biblie copilului ei despre naşterea şi copilăria Domnului Isus, seara la rugăciune,
copilul a zis: „Doamne Isuse, fă-mă aşa cum Tu ai fost la cinci ani!" În el s-a trezit dorinţa să
fie ca Domnul Isus. Nu ai vrea şi tu să fii aşa?
Apoi în Biblie apar o seamă de biografii. Ce frumoasă a fost copilăria lui Samuel şi ce bărbat
de seamă a devenit el în istoria lui Israel! Dar când era doar copil, Samuel a răspuns la
chemarea lui Dumnezeu cu cuvintele: „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă!" În Biblie
găseşti biografia lui David, care din mic ciobănaş ce păştea cele câteva oiţe ale tatălui său pe
islazul Betleemului, a ajuns împărat pe tronul lui Israel. Tu nu ştii ce vei deveni în viaţă, dar
trebuie să te pregăteşti bine pe tine însuţi pentru slujirea care îţi va fi hărăzită de Dumnezeu în
viitor. Daniel ca băiat a fost luat prizonier de oştirea Babilonului. Nu a fost uşor pentru el să
fie despărţit de părinţii lui, să fie legat cu frânghie la gât de alţi băieţi şi toţi aceştia duşi pe jos
sute de kilometri, mânaţi cu biciul de la spate, ca vitele, dar fiindcă a avut un caracter bun,
Dumnezeu l-a ajutat ca mai târziu să devină prim-ministru, al treilea în conducerea împărăţiei
Babilonului.
2. Este necesar să te străduieşti să-ţi clădeşti un caracter bun. Dorinţa este necesară, dar ea
trebuie să pună în acţiune voinţa ta. Un zid nu se clădeşte singur, ci sunt necesare mâini care
să pună cărămidă cu cărămidă şi numai aşa se vede că zidul se clădeşte. Se cere muncă,
osteneală şi se ajunge la rezultat. Iuda a scris: „Zidiţi-vă sufleteşte". Roagă-te mult pentru
aceasta, aşa cum ştii tu, în cuvintele tale.