DISCURSURI PARLAMENTARE - upload.wikimedia....

507
sunt chestii pendente : asemenea si mai ales In materie
de educatia min til prin §coala se face la cursul de istorie
deosebire Intre istoria propriu zisa si Intre politica
actuala. Aceasta din urma, nu se admite, de sigur,
in invatamintul primar i secundar. Despre cele ce
s'au intimplat in istoria tarn noastre la 1877 si la
1878 afia, copiii de la parintii lor, din gazete, §i daca
nu vor afla indata, o s afle in urma, cad este interes
de actualitate. Inteo stare de cultura ca a noastra, e
riscat de a introduce o actualitate politica sub cuvint
de invätImint istoric In §coala. Poate In unele state
asigurate, in state unde nu se pot intimpla lucruri ca
cele citate de mine, acolo, unde este o experienta pedagogica
consumata, poate, cate-va date recente mai
importante, dar cum zicea onor. d. Orescu objectiv
aratate, sa intre d. e. inteo carte de lectura, intr'o
scurta expunere de fapte. Dar credeti ca la noi in tara
este bine sa se introduca, aa cum este spiritul nostru
qi cearta noastra de partide, ar fi bine so, se introdue&
in invatamintul primar i secundar ca programa
obligatorie un curs de istorie pana incoace la 1880 ?
D. Sturdza este convins ca da ; dar sa'mi permita ai
spune ca competenta d-sale asupra acestei chestii pedagogice
este discutabila.
Ceea-ce a facut d-sa conform acestei convingeri, sa
o judecati d-voastra. A ordonat d-sa, a provocat elaborarea
unei carti de istorie in acest inteles ; cu a
d-sale insarcinare, cu aprobarea ministeriala, un foarte
bun dealtmintreli profesor de istorie s'a insarcinat sa.
faca Istoria romana pentru §coalele primare de ambe
sexe" si a adus istoria pana in vremea in care dorea
sa o aduca d. Sturdza ; in vr'o 20.000 exemplare s'a
ltit aceasta carte i insufletWe vEderile istorice"
asupra tarii In tenera noastra generatie. i ad, fiindca
o sa fac oare-care rezerve de chestii politice, a clod
sa am aprobarea mai ales a acelor oameni experimentati
in ale qcoalei, cari nu sunt de vederile mele politice,
ci imi sunt adversari ; la ei mai ales me adresez
hidraznesc a crede c i ei me vor aproba in ceea