You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
4<br />
Nicolae COANDE<br />
Femeia celor bătrîni<br />
Lumina maghiară din colţul buzelor<br />
mimesis catodic printre apocalipse locale&<br />
papioane patapievici-centrale<br />
după 3000 de ani de literatură reală<br />
îmi număr pe degete prietenii reuşitele<br />
şi neuronii căzuţi în coada pisicii<br />
speranţa poate oferi orice în afara<br />
prăjiturii democraţiei<br />
imensa lipsă de autoritate a lumii creată<br />
de un cur-scriitor<br />
a fătat un ou cu două nasuri<br />
în stratul de ceapă din penibilaoltenia –<br />
femeia celor bătrîni<br />
adică<br />
Un amănunt de prisos<br />
Nu se apropie nimic nimeni<br />
nu se îndepărtează<br />
obişnuita voce rezistă alături.<br />
Puterea mea stă într-o ofelie<br />
aruncată-n fîntînă.<br />
Sînt antrenat să pierd totul.<br />
Tot ce am ştiut vreodată e scris pe pereţi<br />
iubirea îşi desface picioarele şi varsă afară<br />
un amănunt de prisos:<br />
numele meu<br />
Sora artistului<br />
Era ‘sora artistului‘<br />
sau aşa am crezut uneori arta<br />
intră-n muzeu pe două picioare bine-nrămate<br />
din spate iluzia că secolul e măreţ<br />
îşi aprinse de la soare-o ţigară<br />
lumina venea felii spre buzele zilei<br />
cînd undui prin dreptul nostru<br />
deriva sentimentelor ne apăru clară<br />
am rîs cu cornel de bîzîitul din jur – pariu<br />
că poezia n-atrage atîta muscărime? –<br />
înăuntru printre gurmeţi şi gură-cască<br />
portretul ei blond<br />
nu-mi mai spuse nimic. Nimic<br />
decît rama.<br />
În secolul meu<br />
fumez liniştit această iluzie.<br />
carmen saeculare<br />
Cît făcea<br />
Maestre scornişteanu, domnule directorul<br />
dacă l-ai fi avut în trupă<br />
la cherem<br />
pe Eminovici sufleorul<br />
cu cît l-ai fi plătit<br />
ca să şoptească din fosă<br />
cînd se prezenta decorul?<br />
- Cu cît făcea, mai dă-l în pizda mă-sii<br />
răspunse canţîr<br />
corectorul<br />
E careva...?<br />
Atunci cînd am văzut-o am spus: poate o ţară<br />
atît de mare să aibă un duşman atît de mic?<br />
(e cineva să nu aibă buric?)<br />
Pînă şi un mort ar zîmbi – dacă limba<br />
îşi pune pe butuc capul<br />
doar un şiş îl poate castra. Ce ţi-e<br />
şi inima...<br />
nu zboară mai departe decît deştul de sînge<br />
care-i ţîşneşte din gît.<br />
Cînd am văzut-o am rîs – cum poate o femeie<br />
să-şi dorească un cap de bărbat?<br />
(e careva să nu fi încercat...?)<br />
Cămaşa<br />
O zi cum numai omul poate fi singur<br />
pe cîmp totul era acasă<br />
pe cer numai tălpi<br />
un du-te vino de mîini<br />
în pămînt în picioare închis<br />
am stat în cămaşa subţire să rîd<br />
plutesc plin de o voinţă<br />
ce mă face mai bun<br />
Răsucit ca un ziar<br />
Dorm şi nu mă pot trezi<br />
dau din mîini filmul se zgîrie puţin<br />
afară e soare înăuntru<br />
curba morţii şi a vieţii<br />
se ating voluptuos<br />
nu mă satur privind<br />
dacă m-aş trezi acum<br />
aş vedea un bătrîn în oglindă<br />
gîndul răsucit ca un ziar<br />
vara