Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

An X – Nr. 1/2004
Revista Bibliotecii Naõionale a României
Comunitåõi româneøti – itinerar spiritual. Zilele Bibliotecii Naõionale a României
Ediõia a VI-a. 11 – 12 decembrie 2003
În zilele de 11 – 12 decembrie 2003, la sediul central al Bibliotecii Naõionale a României s-au desfåøurat
Zilele Bibliotecii Naõionale a României. Ediõia a VI-a, care au avut ca temå Comunitåõi româneøti – itinerar
spiritual. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul pentru
românii de pretutindeni.
Agenda Zilelor Bibliotecii Naõionale a României. Ediõia a VI-a a cuprins: - inaugurarea Sålii Românilor de
Pretutindeni dedicate creaõiei literare øi øtiinõifice româneøti din afara graniõelor õårii (donaõie MAE); - vernisarea
expoziõiei Creaõia românilor de pretutindeni în colecõiile Bibliotecii Naõionale a României; - vernisarea expoziõiei
Donaõia academicianului Virgil Cândea în colecõiile Bibliotecii Naõionale a României, precum øi seminarele: -
Comunitåõi româneøti din afara graniõelor õårii; - Editurile româneøti øi literatura exilului; - Biblioteca
Naõionalå a României øi românii de pretutindeni.
Ca suport documentar al manifestårii, Biblioteca Naõionalå a României a prezentat în expoziõia Creaõia românilor
de pretutindeni în colecõiile Bibliotecii Naõionale a României piese bibliofile – cårõi, fotografii, partituri, programe de
concert etc. – menite så schiõeze portretul câtorva personalitåõi de marcå ale diasporei româneøti, începând cu Dimitrie
Cantemir øi continuând cu Dora d’Istria, Marta Bibescu, Elena Våcårescu, Iulia Hasdeu, Prinõul Alexandru Bibescu,
Prinõul S. Bibescu, George Enescu, Constantin Brâncuøi, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu.
Zilele Bibliotecii Naõionale a României au fost prezidate de doamna Rodica Maiorescu, director general al
Bibliotecii Naõionale a României, care a vorbit, în alocuõiunea domniei sale, despre importanõa noului spaõiu cultural
- Sala Românilor de Pretutindeni - deschis la Biblioteca Naõionalå: „Aceastå realizare este rezultatul demersului
Ministerului Afacerilor Externe - Direcõia Comunitåõi Româneøti, care a organizat o campanie de colectare a cårõii
tipårite de comunitåõile româneøti din afara graniõelor õårii, prin intermediul misiunilor României în stråinåtate,
precum øi a cårõii de recuperare a exilului românesc, publicatå de editurile din õarå”.
Domnul Mircea Geoanå, ministrul afacerilor externe, prezent la deschiderea oficialå a Sålii Românilor de
Pretutindeni, a mulõumit Bibliotecii Naõionale øi Ministerului Afacerilor Externe pentru efortul comun în conceperea
øi realizarea acestui proiect, aråtând cå: „M-am gândit de foarte multe ori de ce România nu a evoluat mai rapid în
acest deceniu de tranziõie complicatå. Cu toõii am vorbit despre „moøtenirea grea”, despre greøelile noastre, dar
cred cå una dintre cauzele majore pentru care nu am mers aøa cum ar fi trebuit este aceea cå am întârziat nepermis
de mult recuplarea cu elitele noastre din stråinåtate. Trebuie så reclådim atmosfera de încredere øi de parteneriat
pentru acest proiect cultural, filosofic, moral unic care înseamnå cultura unei naõiuni. Nu existå douå culturi – cea
de acaså øi cea a românilor din afara României –, cultura românå este unicå, indivizibilå. Avem obligaõia så facem
mai mult øi pentru elitele româneøti din spaõiile din jurul nostru care nu au încå un loc împreunå cu noi în Europa
unitå sau în comunitatea euro-atlanticå.
Cred cu tårie cå pentru a avea o Românie influentå øi respectatå în Europa unitå øi în lume trebuie så avem o
dimensiune culturalå, spiritualå, de civilizaõie sau ceea ce englezii numesc . Nu ne putem baza
doar pe argumente geo-strategice sau pe o economie mai performantå - respectul pentru o naõiune pleacå în primul
rând de la ceea ce reprezintå ea din punct de vedere spiritual. Avem cu toõii de câøtigat dintr-o Europå culturalå, o
Europå diverså, în care România vine dupå un deceniu øi jumåtate de transformare. Dacå vrem så avem o Românie
modernå øi prosperå, trebuie så øtim så adunåm energiile acestei naõiuni øi românii, oriunde s-ar afla ei, fac parte
din acest proiect de societate.”
Au fost prezenõi reprezentanõi ai Ministerului Culturii øi
Cultelor, ai ambasadelor stråine la Bucureøti, scriitori români din
diaspora, bibliotecari din Bucureøti øi din õarå.
Printre cei care au luat cuvântul s-a numårat øi Excelenõa Sa
domnul Philippe Étienne, ambasador al Franõei la Bucureøti, care a
vorbit asistenõei despre Paris-ul exilului literar românesc: „O bunå
parte dintre marii scriitori români au ales Franõa, ca påmânt de exil,
øi limba francezå, ca mijloc de exprimare – este cazul lui Eugen
Ionescu, Mircea Eliade sau Emil Cioran. Noi, ca francezi, simõim cå
avem datoria de a continua aceastå frumoaså tradiõie. Mulõi scriitori
importanõi, cum ar fi Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Virgil Tånase,
Sanda Stolojan, Basarab Nicolaescu, tråiesc øi scriu aståzi în Franõa,
cunoscând o notorietate care se råsfrânge asupra õårii lor natale.”
11