Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

Revista Bibliotecii Naõionale a României
24
An X – Nr. 1/2004
supliment literar din America - au apårut douå cronici formidabile la aceastå carte. Acum 3 såptåmâni, am fost
invitatå la Centrul Cultural din New York la o întâlnire cu autorii români care tråiesc acolo. Aceøtia m-au întrebat,
vorbind despre experienõa pe care am avut-o la Universitatea din Iowa unde am predat un curs de creative writing øi
de translations, ce øtiu studenõii despre literatura românå. Le-am spus cå singurele cårõi pe care le citiserå erau
Mihail Sebastian – Jurnal, într-o traducere formidabilå, øi Norman Manea, prezent cu eseul Clownul (carte scriså
la începutul anilor ‘90 øi traduså în 18 õåri, care vorbeøte despre întreaga mascaradå sado-masochistå în care era
nevoit så tråiascå intelectualul român în timpul comunismului) øi cu Întoarcerea huliganului.
De un succes incredibil se bucurå øi cele douå volume ale scriitoarei Aglaja Veteranyi, care a tråit în Elveõia
unde a scos câteva cårõi de poezie øi douå volume de ficõiune. Editura Polirom a editat deja, în colecõia Biblioteca
Polirom pe care o girez, volumele De ce fierbe copilul în måmåligå - o prozå acutå, de o mare poeticitate- øi Raftul
cu ultimele suflåri.
Petru Romoøanu – Editura Compania:
Eu øi soõia mea, Adina Kenereø, ne întoarcem în România dupå 10 ani de Paris,
loc în care am cunoscut pe mulõi dintre scriitorii români stabiliõi în Franõa; în anii
‘90 mai ales, am fost apropiaõi de Monica Lovinescu øi de Virgil Ierunca. Întorøi
în õarå, o datå cu înfiinõarea editurii Compania, ne-a preocupat aducerea acaså a
scriitorilor români din diaspora. Am început cu clasicii – am editat, de exemplu, 4
titluri din Marta Bibescu. M-am întrebat de multe ori de ce în timpul comunismului
nu i-au fost retipårite romanele, care, în mod evident, nu puneau nici o problemå
ideologicå, dar a fost tipårit, în schimb, prin 1978, ceva mult mai dificil: jurnalul såu
politic, îngrijit de regretatul C. Popiøteanu. Nu era vorba, cred, de cenzurå, ci de
nevolnicia româneascå, unde suntem mari specialiøti...
Vom continua så retipårim Elena Våcårescu. Multe dintre cårõile sale nu au mai
fost retipårite de mult timp, iar altele nici nu au apårut în româneøte. A scris øi poezie
care, ca øi cea a Iuliei Hasdeu, este destul de inactualå. Am tipårit øi un volum de
Panait Istrati, un alt autor care nu îøi gåseøte actualitatea, în îngrijirea øi traducerea
parõialå a lui Mircea Iorgulescu De altfel, acesta este un fenomen mult mai amplu øi
mai neliniøtitor – chiar mari scriitori, cum ar fi Rebreanu sau Slavici, par aståzi greu de reintrodus în circuitul
interesului public. E datoria noastrå, a editorilor, de a gåsi canalele apte så îi revitalizeze pe aceøti mari creatori.
Ne-am asumat editarea Opisului emigraõiei politice, semnat de Mihai Pelin, lucrare stranie, incomodå, care
conõine 1.200 de fiøe din dosarele securitåõii privind autorii români. Am ezitat mult înainte de a-l tipåri, am citit de mai
multe ori manuscrisul, cu mare atenõie, stresat fiind de imposibilitatea de a controla informaõiile care se gåseau acolo.
La apariõia dicõionarului, am „beneficiat” de câteva atacuri minore pe care le-am luat de altfel în calcul; în schimb, am
primit de pe toate meridianele mesaje de apreciere – oamenii au fost mulõumiõi så constate cå s-a produs o primå
spargere a unui zid care i-a õinut, timp de 50 de ani, într-o relaõie încordatå cu õara. Mulõi dintre cei care ne-au scris
erau copiii unor scriitori cuprinøi în dicõionar - nu vorbeau româneøte, dar erau interesaõi de povestea pårinõilor lor...
Am editat apoi Florin Manolescu - Enciclopedia exilului literar român, lucrare mult mai amplå, bazatå în
special pe documentaõia gåsitå la biblioteca de la Freighburg, care este fåcutå de legionari. În treacåt fie spus,
legionarismul a fost singura miøcare politicå coerentå a românilor din exil; ea a continuat så existe mult timp øi,
dincolo de violenõele extremismului såu, a avut partea sa de patriotism øi de muncå în folosul õårii. Munca la acest
dicõionar a fost o întreagå aventurå – pe lângå efortul financiar covârøitor, el a necesitat øi un efort masiv de
reactualizare, întrucât manuscrisul a stat mulõi ani blocat la o altå editurå; aceastå reactualizare a presupus o
susõinutå corespondenõå mondialå. Straniu este cå lucrarea a continuat så fie boicotatå øi dupå ce a apårut, având
parte de o primire rece din partea criticii. O exlicaõie a acestei poziõii ar putea fi aceea cå dicõionarul conõine toate
informaõiile despre autorii majori – M. Eliade, V. Ierunca, P. Dumitriu etc. - cele bune øi cele rele, fårå så-øi
propunå så intre într-o polemicå directå cu cineva. Sunt câõiva autori care – vezi cazul lui Mircea Iorgulescu, care a
avut o replicå promptå, în acest sens, în Revista 22 – l-au acuzat pe Florin Manolescu de subiectivism în ceea ce-i
priveøte. Toate aceste reacõii intrau înså în regula jocului.
Seminar: Biblioteca Naõionalå a României øi românii de pretutindeni
Mihaela Stanciu – Biblioteca Naõionalå a României:
Dacå editorii îøi fac o datorie de cinste din publicarea în România a scriitorilor români din diaspora, øi noi,