Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

More documents

Recommendations

Info

Revista Bibliotecii Naõionale a României La vremea respectivå, în România, la fel ca în majoritatea õårilor din blocul õårilor comuniste, actualizarea politicå a clasicilor era mai mult decât un lux interpretativ, un exerciõiu de imaginaõie extravagant sau o oportunitate de a experimenta tehnici de teatru. Într-o perioadå când canoanele literare øi culturale erau revizuite pentru a fi adaptate regimului comunist totalitar, clasicii stråini aveau privilegiul de a aparõine unui trecut øi unei istorii recunoscute pe plan internaõional, care nu putea fi aøadar negatå. Aøadar, renaøterea textelor shakespeariene pe scenå constituia de fapt o declaraõie politicå. În al doilea rând, textul era folosit în scopuri dizidente: Hamlet era un protest codificat împotriva regimului, ales pentru a vorbi, sub acoperire, despre istoria României. Elsinor, închisoarea plinå de spioni, duplicitåõile, suspiciunile øi supravegherea erau elemente din viaõa de zi cu zi a românilor. Reiterând sfatul dat de Hamlet actorilor înainte de pieså, Hamlet-ul realizat la Bulandra “punea oglinda în faõa” degradårii vieõii øi a culturii din România. Spectacolul a fost una dintre puõinele forme active de catharsis øi de protest, reuøind så påcåleascå cenzura în timpul celor cinci ani în care s-a jucat fårå întrerupere. În 1990, când a vizitat Marea Britanie øi Irlanda, aceeaøi punere în scenå a fost interpretatå ca o oglindå a realitåõilor româneøti sub Ceauøescu: øocantå, actualå øi relevantå datoritå evenimentelor recente (cåderea zidului Berlinului, Revoluõia românå din 1989, destråmarea Uniunii Sovietice). Ce a råmas intraductibil din aceastå versiune româneascå: limbajul piesei; dublele înõelesuri (jocuri de cuvinte, idiomuri, cliøee); realismul scenografic (conducåtori scåldându-se în bogåõie øi mulõimea õinutå în spatele uøilor închise; artå, cårõi, culturå în genere, aflate la subsol, în spatele gratiilor - încå o metaforå pentru miøcarea intelectualå româneascå underground); numårul mic al luminilor, despre care stråinii au crezut cå se datoreazå resurselor limitate ale teatrului românesc (de fapt, cheia unei producõii despre o întreagå naõiune õinutå în întuneric); durata piesei (peste cinci ore, reduse la patru pentru acest turneu), care era relevantå pentru scopul punerii în scenå: oferea textul complet øi, lucru 36 Secvenõå din spectacolul regizat de Tompa Gabor, Craiova, 1997 An X – Nr. 1/2004 Secvenõå din spectacolul regizat de Ioan Sapdaru, Botoøani, 1998 mai important, furniza publicului românesc cinci ore de libertate. În sfârøit, a råmas intraductibil øi faptul cå, în timp ce punerea în scenå româneascå era încununatå de succes în stråinåtate în turneul dintre anii 1990 - 1992 (în Marea Britanie, Irlanda, Franõa, Brazilia), ea era deja epuizatå în România. Pentru publicul românesc, ea devenise Fantoma (traducerea) unui trecut, într-un moment când o întreagå naõiune era preocupatå de tråirea bucuriilor unui prezent liber. Dupå øapte ani de tåcere øi cåutare, prinõul Hamlet øi-a gåsit din nou cuvintele, în douå puneri în scenå - Hamlet, în regia lui Tompa Gabor, la Teatrul Naõional din Craiova, 1997, øi cel al lui Ioan Sapdaru, pus în scenå la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoøani, în 1998 -, care se stråduiesc så înlåture aceastå moøtenire politicå. Deøi aproape simultane, cele douå versiuni au ales så re-traducå Hamlet în moduri complet diferite. În 1997, Tompa Gabor a “investit” în costume în stil elisabetan, într-un teatru circular plasat în mijlocul scenei principale, având spaõiul vertical divizat în supra-scenå, scenå øi sub-scenå; Fantoma tatålui lui Hamlet era îmbråcatå ca Shakespeare øi acelaøi actor îl interpreta pe actorul Rege în “Cursa de øoareci”; o parte a decorului øi a mobilierului reproducea perioada tudorianå. Pe de altå parte, cortina de fier øi coloana sonorå cu piesa celor de la Pink Floyd “Is there anybody out there?”, folosite în producõie, opuneau spaõiul scenic din viaõa, politica, tradiõia teatralå occidentalå vieõii, politicii, tradiõiei teatrale est-europene. Actorii îøi preluau rolul øi påøeau în realitatea pe care o revela ridicarea cortinei de fier; în spatele scenei amplasate în mijlocul scenei principale, se afla un set de cortine care ascundeau un perete din oglindå; mai târziu, trecerea prin timp se fåcea prin oglinda care se deschidea ca douå uøi prin care nu intrau decât Fantoma (Shakespeare) øi actorii din teatrul în teatru, îmbråcaõi în costume care simbolizau tradiõiile scenice. Contrastul de mise en scène permitea flashbackuri øi un periplu metaforic în timp (între secolul XVI øi sfârøitul secolului XX) øi spaõiu (Anglia elisabetanå øi România epocii recente), pe måsurå ce spectacolul punea problemele autoritåõii øi ale paternitåõii
An X – Nr. 1/2004 lui Hamlet ca proces intercultural care se desfåøura în faõa ochilor spectatorilor. Producõia din 1998 a lui Sapdaru folosea tot metateatrul drept cheie interpretativå în Hamlet, înså într-o manierå minimalistå. Asemånarea cuplului regal cu fostul cuplu prezidenõial român, din cauza machiajului accentuat, a fost experimentatå ca un trecut recent care dispare treptat pentru a face loc unor interpretåri noi. Decorurile minimaliste (øaisprezece cuburi din plexiglas semitransparent) øi omniprezenta culoare roøie realizau jocul regizoral cu ideile de transformare, adaptare, traducere. Decorurile se transformau în pereõii castelului, maså, pat, scenå, mormânt, chiar în faõa ochilor publicului. În contrast cu atmosfera sumbrå a piesei øi a decorurilor, culoarea roøie apårea ca “o imagine vizualåøocantå pentru un public care ani de zile a asociat aceastå culoare cu steagul ce simboliza victoria comunismului. Oroarea iniõialå a acestei fantome care încå îi urmåreøte a fost înlocuitå treptat de alte atitudini øi efecte psihologice generate de roøul de pe scenå.” 11 În mod paradoxal, fantoma tatålui lui Hamlet apårea înfåøuratå într-o bucatå de måtase roøie, care se târa în urma lui când traversa scena.Aceeaøi måtase roøie acoperea patul reginei; øi cåmaøa ei de noapte era fåcutå din acelaøi material roøu. Actorul care îl juca pe rege în teatrul în teatru purta o pelerinå roøie. Accesorii roøii completau costumele lui Claudius øi Gertrude, iar florile aduse de Polonius Gertrudei erau øi ele roøii. Roøie era øi draperia în spatele cåreia se ascunde Polonius. Hamlet cårând trupul neînsufleõit al lui Polonius marcheazå sfârøitul vechii ordini, sfârøit pe care el l-a provocat. Din acel moment, în mod simbolic, måtasea roøie a devenit doar un fundal pentru piesa în pieså. Culoarea roøie funcõiona deci ca “un stimul intelectual continuu” 12 pe tot parcursul piesei. Purtat prin diferite experienõe, publicul traducea culoarea roøie ca pe o nouå convenõie, care o înlocuia pe cea tradiõional politicå, încercând så elibereze teatrul de acest cliøeu øi publicul de aceastå prejudecatå. Lucrul acesta a devenit Secvenõå din spectacolul regizat de Liviu Pancu, Târgu Mureø, 2004 relevant la nivelul tematic al piesei, simbolizând pe rând: dorinõå, pasiune, emotivitate øi erotism, dar øi agresiune, impulsul de a acõiona, voinõå, råzbunare, curaj øi furie. Øase ani mai târziu, în cel mai proaspåt Hamlet românesc, 13 confruntårile majore din piesa lui Shakespeare se reiau. Spectacolul regizat de Liviu Pancu în Cetatea medievalå din Târgu Mureø ne aøazå în faõå aceleaøi întrebåri: este Hamlet oglinda perioadei elizabetane, sau “vremea scoaså din õâõâni” de care vorbeøte eroul e chiar începutul de secol XXI? E Hamlet un spectacol elitist, rezervat academicienilor, sau o poveste pe înõelesul omului simplu de pe stradå? Este tragedia unui prinõ filosof sau filosofia de viaõå, de un comic plin de miez tragic? În cazul spectacolului din cetatea Târgu Mureø, Hamlet îøi tråieøte în egalå måsurå istoria øi contemporaneitatea. Costumele inspirate din secolul XVI, scena elisabetanå încadratå de public din trei pårõi øi închiså în spate de convenõionala cutie italianå au constituit spaõiul în care Hamlet se confruntå cu (pre)judecåõile de secole øi cu realitatea româneascå din 2004, la scenå deschiså, într-o montare care uzeazå în aceeaøi måsurå øi de mijloace tehnice ultramoderne: proiecõie de imagini, lumini øi transmiterea spectacolului live pe internet. Spaõiul istoric – cetatea medievalå din Târgu Mureø, vizitatå deopotrivå de turiøti øi de localnici – øi desfåøurarea spectacolelor în aer liber, în nocturnå, genereazå øi faciliteazå interpretarea regizoralå. Reiterând rugåmintea lui Hamlet cåtre Horaõio – “opreøte-te…doar o clipå så-mi spui povestea” – regizorul Liviu Pancu øi actorii se întreabå, având drept martori spectatorii, cum poate fi îndreptatå lumea “pe dos”, în care “tot ce-i strâmb e drept”. Din lumea lui Yorick – cheia interpretativå a piesei – s-a nåscut, øase seri la rând, povestea lui Hamlet øi a teatrului. Opritå din repetabilitatea ei de prezenõa spectatorilor, joaca copiilor Hamlet, Laertes øi Ophelia aflaõi în grija lui Yorick s-a tradus în fiecare searå de spectacol în jocuri de putere, jocuri de dragoste, dar mai ales în joc de teatru - de la tragedie greacå, la declamaõie, manierism francez, introspecõie, epic brechtian, – cu convenõiile la vedere. În toate aceste exemple, Hamlet a fost o “oglindåõinutå în faõa naturii”; totuøi, aøa cum am încercat så aråt în acest articol, fiecare Hamlet depinde în aceeaøi måsurå de natura care genereazå imaginea øi de mâna care õine oglinda. Bibliografie: Revista Bibliotecii Naõionale a României - Shakespeare, William. Amlet, Prinõul de Dania. Tragedie în cinci perdele. Dupå Sakesper. S-au producåluit în K(esaro)- Kråescul Theatru al Kurõii / traducere din limba germanå de 11 În acest sens, spectacolul seamånå cu Visul unei nopõi de varå al lui Liviu Ciulei. Vezi Odette Caufman-Blumenfeld. Shakespeare în România post-revoluõionarå: Marii regizori. In: Shakespeare in the New Europe, editori Michael Hattaway, Boika Sokolova øi Derek Roper, (Sheffield : Sheffield Academic Press, 1994). 12 Odette I. Blumenfeld. Shakespeare în România post-revoluõionarå: Marii regizori, p.234 13 Spectacolul a fost pus în scenå în cadrul proiectului Lumea lui Yorick, organizat de Fundaõia Culturalå “Tabåra de varå Scena,” Târgu Mureø, în luna august a acestui an. 37
Page 3 and 4: TABLE OF CONTENTS SOMMAIRE ABSTRACT
Page 5 and 6: An X - Nr. 1/2004 Revista Bibliotec
Page 7 and 8: Editorial ØTEFAN Dupå cum dupå v
Page 9 and 10: An X - Nr. 1/2004 Coaliõia antioto
Page 15 and 16: An X - Nr. 1/2004 - Õepeneag, Dumi
Page 21 and 22: An X - Nr. 1/2004 - Criøan, George
Page 29 and 30: An X - Nr. 1/2004 gåsim activitate
Page 31 and 32: An X - Nr. 1/2004 Christie Koontz
Page 33 and 34: An X - Nr. 1/2004 produse øi pentr
Page 35 and 36: An X - Nr. 1/2004 combinatå. De re
Page 37: An X - Nr. 1/2004 în mormântul s
Page 41 and 42: An X - Nr. 1/2004 culturå este lip
Page 43 and 44: An X - Nr. 1/2004 literaturå masiv
Page 45 and 46: An X - Nr. 1/2004 informaõional po
Page 47 and 48: An X - Nr. 1/2004 conduc la o infor
Page 49 and 50: Spaţii de creştere - Editurile ş
Page 51 and 52: An X - Nr. 1/2004 Pentru un „mark
Page 53 and 54: An X - Nr. 1/2004 Au fost concepute
Page 59 and 60: Conf. univ. dr. Vitalie Teodoru Ins
Page 61 and 62: An X - Nr. 1/2004 sistemului Clasif
Page 63 and 64: An X - Nr. 1/2004 Apoi A4 A40, A41,

Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?