Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

Tabita Chiriõå
Ce este marketingul de bibliotecå? Så fie oare ceea
ce ar putea vinde biblioteca? Semne de carte, calendare,
ore de Internet, publicaõii proprii?...
“Nu mi se pare prea important acest subiect…” Iatå
o replicå pe care am auzit-o adesea când am încercat så
abordez cu unii colegi bibliotecari subiectul marketing
de bibliotecå.
Mai sunt øi unele întrebåri de tipul: “Ce mai e øi
cu bibliotecile astea?”; “De ce ar mai fi nevoie de
biblioteci, când tinerii oricum nu mai citesc? Ei - cu
internetul, cu calculatorul, cu altele!...” Din påcate,
chiar oamenii importanõi ai õårii gândesc în acest fel.
Ce face bibliotecarul când aude toate acestea? Se
îneacå de indignare øi tace inteligent. Este o atitudine
demnå de un sihastru, dar pânåøi Daniil Sihastru, când a
fost nevoie, i-a atras atenõia Marelui Øtefan cå greøeøte.
Aøa cå poate este cazul så ieøim din aceastå tåcere
înõeleaptå øi så vorbim. Så începem prin a ne pune noi o
întrebare. Dacå õara noastrå are o economie de piaõå pe
cale de a fi funcõionalå, unde se aflå biblioteca în raport
cu aceastå piaõå? Suntem noi oare – aøa cum încerca
dåunåzi cineva så må convingå – o instituõie care
cerøeøte bani de la minister? Dacå e pe aøa, atunci ar fi
cazul så renunõåm. În România existå alõii care sunt
profesioniøti la capitolul cerøit. Suntem oare niøte hoõi
care bagå mâna în buzunarul contribuabilului pentru a-i
fura acestuia ultimul ban? Existå oameni în aceastå õarå
care se descurcå mult prea bine øi la acest capitol.
Atunci ce suntem? Ce producem? Cât vindem din
ceea ce producem? Cât de necesar este produsul nostru
pe aceastå piaõå? Existå o piaõå a acestui produs?
Biblioteca este sau nu o afacere rentabilå? La aceastå
ultimå întrebare vor fi, în mod sigur, multe zâmbete.
Atunci, så continuåm cu întrebårile: suntem de acord
cå existå un timp pe care, într-un fel sau altul, copilul,
tânårul, omul matur, omul la pensie trebuie så øi-l
petreacå? Este foarte adevårat cå nu este nevoie de nici
un efort bugetar ca så-l trimiõi pe tânår så îøi cumpere
“iarba “, “praful” sau “bila” de la colõul stråzii... Chiar
pot så afirm cå, dacå vom reuøi så scådem suficient de
drastic bugetul pentru educaõie øi culturå, activitatea
de la colõul stråzii va fi singura acõiune care se va
înscrie, în mod real, într-o economie de piaõå
funcõionalå...
Are vreo importanõå câte ore consumå în plus, în
România, diverøi specialiøti în diverse domenii pentru
documentare, timp pe care nu l-ar fi pierdut dacå ar fi
26
Marketing de bibliotecă
MARKETINGUL NECESAR
apelat la un specialist în informare? Are vreo importanõå
activitatea de pregåtire permanentå, destinatå tuturor
categoriilor de vârstå, care se desfåøoarå în prezent în
orice bibliotecå din Europa sau din America de Nord?
Øi mai este o întrebare: câõi bani se pierd per total
dacå o bibliotecå nu funcõioneazå la parametri maximi?
Pentru toate aceste întrebåri øi pentru multe altele
este nevoie de o nouå viziune asupra bibliotecii. Este
nevoie de curajul de a plasa biblioteca în economia de
piaõå. Så-i facem pe cei care dau banul så afle de ce îl
dau. Ce “cumpårå” cu banul dat pentru funcõionarea unei
biblioteci. La rîndul lui, bibliotecarul trebuie så afle ce
vinde, cui vinde øi cum poate vinde mai mult øi mai
multor oameni produsele sale. Cam acesta este
marketingul de bibliotecå. Este cel care îi face pe cei din
afarå så fie conøtienõi de valoarea serviciilor oferite de
bibliotecå, så îøi doreascå så apeleze la bibliotecå, iar pe
cei din interiorul bibliotecii - så fie conøtienõi de
cerinõele pieõei, de calitatea, cantitatea øi diversitatea
serviciilor care pot duce la satisfacerea nevoilor
utilizatorului, cu alte cuvinte, de tot ceea ce face o
bibliotecå så devinå mai rentabilå.
Noi nu inventåm roata. Marii specialiøti ai
marketingului s-au aplecat de mai mult timp asupra
marketingului instituõiilor fårå profit, asupra acelor
instituõii care nu vând, ci care oferå servicii, servicii în
fond plåtite de cineva. Legile marketingului se aplicå øi
acestor categorii de instituõii. Råmâne doar så vrem så
înõelegem mecanismele, pentru a putea înõelege legile
economice care ne guverneazå activitatea.
Marketingul, spune Phillip Kotler, “este våzut ca o
activitate de creare, promovare øi livrare a bunurilor øi
serviciilor cåtre consumatori øi firme. Practic, oamenii
de marketing sunt implicaõi în marketingul a 10 tipuri de
entitåõi: bunuri, servicii, experienõe, evenimente,
persoane, locuri, proprietåõi, organizaõii, informaõii øi
idei”.
Ne-am propus o rubricå permanentå în Revista
Bibliotecii Naõionale a României în care så încercåm så
aråtåm stadiul actual al marketingului în bibliotecile øi în
facultåõile de bibliologie din õarå, precum øi exemple de
aplicare a marketingului de bibliotecå la noi øi în
stråinåtate.
Materialele care urmeazå în rubrica de faõå sunt
selectate în acest sens.
Reporter (R): În unele lucråri de specialitate