Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

An X – Nr. 1/2004
Revista Bibliotecii Naõionale a României
Un amplu øi interesant capitol este cel dedicat Familiei regale. Sunt oferite informaõii privind statutul civil al Familiei
domnitoare (condiõiile de validitate a cåsåtoriei principelui moøtenitor, condiõiile de celebrare a cåsåtoriei Regelui, drepturile
patrimoniale øi de succesiune în caz de deces al Regelui sau al oricårui membru al Familiei regale etc.) øi sunt prezentate
biografiile tuturor membrilor Familiei regale.
Autorul consacrå pagini consistente domniilor Regilor României (capitol Domniile). Din descrierea domniei lui Carol I
(1866 – 1914) nu lipsesc analizele momentelor de tensiuni politice care au însoõit adaptarea dinastiei ereditare stråine la realitåõile
româneøti øi ale råzboiului de independenõå øi proclamårii Regatului, care încheiau, dupå cum remarca Titu Maiorescu, o epocå
esenõialå a „renaøterii noastre naõionale”, iar din cea a domniei lui Ferdinand I (1914 – 1927) – intrarea României în primul
råzboi mondial, Marea Unire (1918) øi încoronarea de la Alba- Iulia (1922). Regenõa (1927 – 1930) este våzutå prin acuta crizå
dinasticå, dominantå în acei ani. Domnia lui Carol II (1930 – 1940) este surprinså prin cele douå lovituri de stat (8 iunie 1930 øi
10 februarie 1938) øi prin instaurarea regimului de dictaturå regalå, care punea capåt monarhiei constituõionale, iar domnia lui
Mihai I (1940 – 1947) - prin relaõiile tensionate ale monarhului cu mareøalul Ion Antonescu, prin momentul ieøirii din råzboi øi al
intrårii în sfera de influenõå a Moscovei, precum øi prin cel al abdicårii forõate (30 decembrie 1947).
Cartea beneficiazå de o concepõie editorialå elegantå, pe måsura obiectului cercetårii - subtitluri în cap de rând øi în casetå;
chapeauri pe paginå dublå, pentru fiecare capitol în parte, imagini - background; material iconografic bogat; coperta prezintå
clapete cu text øi imagine.
(L.C.)
Dee Garrison. Apostles of culture: The public librarian and American society,
1876-1920. The University of Wisconsin Press. 320 p.
Dee Garrison, profesoarå de istorie øi studii feministe la Universitatea Rutgers, prezintå un punct de
vedere social asupra istoriei biblioteconomiei americane în anii de început ai formårii acestei øtiinõe. În carte
sunt examinate originile, funcõiile øi evoluõia bibliotecii publice ca una dintre instituõiile importante pentru
dezvoltarea urbanå din SUA, gânditå pentru a face faõå problemelor ivite odatå cu industrializarea societåõii.
Cartea studiazå relaõia dintre biblioteconomie øi miøcarea mai largå de profesionalizare,
specificå acelei perioade, care a transformat puternic societatea americanå.
Eforturile de a conserva anumite valori morale în societate au fost un element important pentru
întemeierea øtiinõei bibliotecilor ca profesie în America. Garrison considerå cå femeile au fost
cooptate pentru a lucra în acest domeniu øi pentru cå, într-un anumit fel, ele reprezentau aceste valori.
Spre sfârøitul epocii victoriene, conducåtorii bibliotecilor publice au luat atitudine împotriva
cårõilor de ficõiune, din ce în ce mai populare, care aveau ca personaje centrale eroinele. În aceastå
perioadå s-a scris foarte mult despre ce anume trebuie sau nu trebuie citit. Ficõiunea devenise o
ameninõare. Eroinele romantice øi independente, care, deøi nu respectau convenõiile sociale, îøi gåseau totuøi fericirea,
reprezentau o ameninõare la adresa valorilor morale pe care biblioteca publicå, în organizarea ei de atunci, încerca så le
påstreze.
Conform autoarei, combinaõia dintre extinderea numårului de biblioteci publice øi existenõa a tot mai multor femei cu studii superioare
disponibile så lucreze în biblioteci a transformat biblioteconomia acelui timp într-o ocupaõie destinatå întåririi valorilor morale conservatoare.
Garrison sugereazå totodatå cå statutul scåzut al biblioteconomiei este legat de considerarea acesteia ca o “muncå pentru
femei”. Rolul bibliotecii publice în societate an scåzut pe måsurå ce accesul la educaõie a devenit mai uøor. În timpul primului
råzboi mondial øi dupå acesta, femeile nu au mai lucrat în numår atât de mare în biblioteci, preferând posturi de funcõionari,
datoritå salariilor mai bune, dar øi pentru cå au realizat cå, lucrând în biblioteci, nu pot influenõa prea mult reforma socialå.
La un sfert de secol de la apariõia primei ediõii a cårõii Apostles of Culture, nici un alt studiu de o aceeaøi amploare asupra
formårii bibliotecilor publice din America nu a putut adåuga elemente noi semnificative analizei detaliate fåcute de Dee
Garrison. Cartea råmâne în continuare una dintre cele mai recente øi citate interpretåri ale trecutului bibliotecilor publice
americane, operå de referinõå pentru istoria bibliotecilor øi a biblioteconomiei.
(Emil Tudor)
Louis Kaufman; Annette Kaufman. A Fiddler’s Tale: How Hollywood and
Vivaldi discovered me. Madison: University of Wisconsin Press, 2003, 462 p.
A Fiddler’s Tale, lucrare autobiograficå, prezintå viaõa remarcabilå a lui Louis Kaufman, unul
dintre cei mai mari violoniøti ai Americii secolului 20. Pe parcursul carierei sale legendare,
Kaufman øi-a acordat timpul øi energia muzicii serioase. S-a nåscut în 1905 în Portland - Oregon
(SUA) øi a studiat vioara cu Franz Kneisl la Institutul de Artå Muzicalå din New York.
Pårinõii såi erau originari din România – tatål såu, Isaac Kaufman, s-a nåscut în 1881 la Buzåu
unde a øi urmat Øcoala Catolicå în care educaõia presupunea o bunå cunoaøtere a limbilor greacå,
latinå, francezå øi germanå; mama sa, Paulina Adler, s-a nåscut la Bucureøti, într-o familie cu 9
copii. Familia Kaufman emigreazå în SUA în 1903.
Fiind primul violonist al Cvartetului Musical Art în perioada 1926 – 1933, el a obõinut premiul
Naumburg în 1928. La începutul secolului 20, a cântat muzicå de camerå cu Pablo Casals, Misha
Elman, Jasha Heifetz, Fritz Kreisler. Dupå 1934, Kaufman devenit cel mai celebru violonist de la Hollywood, a jucat în aproximativ
500 de filme alåturi de Robert Russel Bennett, Bernard Hermann, Erich Wolfgang Korngold, Alfred Newman, Max Steiner.
69