Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

An X – Nr. 1/2004
gåsim activitatea de relaõii publice incluså în
activitatea de marketing. Cum vedeõi acest lucru?
Dl. Ionel Enache (I.E.): Într-adevår, în unele lucråri
de specialitate, dar øi în practicå, activitatea de relaõii
publice este incluså în cea de marketing. Chiar unul
dintre cei mai cunoscuõi specialiøti în marketing, Phillip
Kotler, abordeazå relaõiile publice ca instrument al
mixului de promovare, alåturi de publicitate, publicitate
directå, promovare a vânzårilor øi vânzare personalå. Øi
aici existå opinii divergente, deoarece alõi specialiøti
considerå cå acest mix cuprinde patru elemente:
publicitatea, reclama (la Kotler nu gåsim diferenõe între
aceste concepte), promovarea vânzårilor øi vânzarea
personalå. Eu împårtåøesc aceastå ultimå opinie øi
consider cå marketingul øi relaõiile publice au devenit
discipline separate, cu obiective øi funcõii destul de
apropiate, dar totuøi diferite. Dacå marketingul se
concentreazå asupra clientului, încercând så-l informeze
øi så-l determine så cumpere bunuri øi servicii (nu
produse øi servicii, cum greøit se spune, pentru cå
serviciile sunt tot produse, chiar dacå intangibile),
relaõiile publice au în vedere publicul, un concept mai
larg decât clientul, urmårind cultivarea încrederii øi
construirea imaginii organizaõiei. Øi definirea este o
problemå controversatå, sunt autori care afirmå cå
marketingul este o filozofie, o artå, o abilitate sau un
proces de management. În opinia mea, marketingul este
un proces de identificare, de anticipare øi de satisfacere a
cererilor clienõilor de bunuri øi servicii (definiõia este
valabilå øi pentru marketingul de bibliotecå). Relaõiile
publice (definite de unii autori ca activitate
instituõionalå, efort sau chiar øtiinõå-hibrid) reprezintå o
funcõie de management care creeazå, dezvoltå øi
implementeazå politici øi programe de influenõare a
opiniei publice sau a reacõiei publice în legåturå cu o
idee, cu un produs sau cu o organizaõie. În concluzie,
marketingul urmåreøte atragerea clienõilor cåtre bunuri øi
servicii, pentru maximizarea profitului sau satisfacõiei,
iar relaõiile publice îøi propun så construiascå øi så
impunå imaginea organizaõiei.
R: Care sunt lucrurile “esenõiale” în
Marketingul/PR de bibliotecå pe care studentul
dumneavoastrå ar trebui så le øtie atunci când ar
ajunge så lucreze într-o bibliotecå?
I.E.: Så cunoascå conceptele de bazå ale
marketingului general, ale marketingului serviciilor øi
ale celui cultural øi bineînõeles ale marketingului de
bibliotecå. La fel de importante sunt principiile,
funcõiile, metodele øi tehnicile marketingului de
bibliotecå. Så fundamenteze, så elaboreze øi så
implementeze strategii de marketing care så ducå la
Revista Bibliotecii Naõionale a României
Marketing øi Relaõii Publice pentru biblioteci
De vorbå cu domnul Ionel Enache – Catedra de Bibliologie øi Øtiinõa Informårii.
Universitatea Bucureøti
dezvoltarea øi la diversificarea serviciilor de bibliotecå.
Så creeze campanii publicitare pentru promovarea unor
produse øi servicii de bibliotecå. Så conceapå campanii
de relaõii publice care så schimbe imaginea sau så
impunå imaginea bibliotecii în comunitatea pe care
aceasta o deserveøte.
R: Care sunt lucrurile pe care directorul
instituõiei unde va lucra specialistul pregåtit de
dumneavoastrå ar trebui så le cunoascå, lucruri fårå
de care eforturile specialistului în Marketing/PR sunt
sortite eøecului?
I.E.: Managementul a devenit un proces extrem de
complex, pentru a conduce o structurå - indiferent cå
este comercialå sau culturalå - experienõa, intuiõia sau
inteligenõa nu mai sunt suficiente, esenõiale sunt
cunoøtinõele de management dobândite într-un cadru de
învåõåmânt organizat, de preferat de nivel superior.
Managerul trebuie så cunoascå legile economiei de
piaõå, så conøtientizeze necesitatea marketingului øi a
relaõiilor publice în bibliotecå øi så proiecteze structuri
organizatorice care så cuprindå departamente de
marketing øi de relaõii publice fie separat, fie împreunå.
R: Din aceastå perspectivå, care credeõi cå sunt
pârghiile ce ar trebui miøcate pentru ca “såmânõa” så
nu cadå pe un påmânt arid, pentru ca acest curs pe
care îl õineõi så aibå o finalitate?
I.E.: Managerii bibliotecilor trebuie så accepte
schimbårile actuale øi så se adapteze acestor schimbåri,
încercând så organizeze structurile pe care le conduc pe
principii de eficienõå øi de productivitate, fårå så se
depårteze de scopurile iniõiale ale bibliotecilor. Este
necesarå atragerea specialiøtilor din domeniile pe care le
analizåm (absolvenõii noøtri sunt pregåtiõi pentru astfel
de activitåõi), astfel încât aceøtia så devinå asistenõi sau
colaboratori ai managerului.
R: De câõi ani õineõi acest curs?
I.E.: Din anul 2000.
R: Vå gândiõi la o formå de monitorizare a
rezultatelor acestui curs, de stabilire a unui feedback?
I.E.: Din moment ce nu existå cadrul necesar
implementårii marketingului sau relaõiilor publice,
monitorizarea este inutilå. Totuøi studenõii noøtri
realizeazå anchete, cercetåri în cadrul seminarelor, în
perioadele de practicå sau chiar pentru lucrårile de
licenõå, ceea ce ne permite o bunå cunoaøtere a activitåõii
bibliotecilor. Din påcate, situaõia lor, cu excepõia câtorva
biblioteci mari, nu este deloc bunå, cel puõin în
domeniile analizate.
R: Credeõi cå aplicarea principiilor cursului
dumneavoastrå într-o bibliotecå ar produce
schimbåri radicale în politica managerialå a
27