Nr. 1/2004 - Biblioteca Nationala a Romaniei

An X – Nr. 1/2004
lui Hamlet ca proces intercultural care se desfåøura în faõa
ochilor spectatorilor.
Producõia din 1998 a lui Sapdaru folosea tot metateatrul
drept cheie interpretativå în Hamlet, înså într-o
manierå minimalistå. Asemånarea cuplului regal cu fostul
cuplu prezidenõial român, din cauza machiajului accentuat, a
fost experimentatå ca un trecut recent care dispare treptat
pentru a face loc unor interpretåri noi. Decorurile
minimaliste (øaisprezece cuburi din plexiglas semitransparent)
øi omniprezenta culoare roøie realizau jocul regizoral
cu ideile de transformare, adaptare, traducere.
Decorurile se transformau în pereõii castelului, maså, pat,
scenå, mormânt, chiar în faõa ochilor publicului. În contrast
cu atmosfera sumbrå a piesei øi a decorurilor, culoarea roøie
apårea ca “o imagine vizualåøocantå pentru un public care
ani de zile a asociat aceastå culoare cu steagul ce simboliza
victoria comunismului. Oroarea iniõialå a acestei fantome
care încå îi urmåreøte a fost înlocuitå treptat de alte atitudini
øi efecte psihologice generate de roøul de pe scenå.” 11 În mod
paradoxal, fantoma tatålui lui Hamlet apårea înfåøuratå într-o
bucatå de måtase roøie, care se târa în urma lui când traversa
scena.Aceeaøi måtase roøie acoperea patul reginei; øi cåmaøa
ei de noapte era fåcutå din acelaøi material roøu. Actorul care
îl juca pe rege în teatrul în teatru purta o pelerinå roøie.
Accesorii roøii completau costumele lui Claudius øi Gertrude,
iar florile aduse de Polonius Gertrudei erau øi ele roøii. Roøie
era øi draperia în spatele cåreia se ascunde Polonius. Hamlet
cårând trupul neînsufleõit al lui Polonius marcheazå sfârøitul
vechii ordini, sfârøit pe care el l-a provocat. Din acel moment,
în mod simbolic, måtasea roøie a devenit doar un fundal
pentru piesa în pieså.
Culoarea roøie funcõiona deci ca “un stimul
intelectual continuu” 12 pe tot parcursul piesei. Purtat
prin diferite experienõe, publicul traducea culoarea roøie
ca pe o nouå convenõie, care o înlocuia pe cea tradiõional
politicå, încercând så elibereze teatrul de acest cliøeu øi
publicul de aceastå prejudecatå. Lucrul acesta a devenit
Secvenõå din spectacolul regizat de Liviu Pancu,
Târgu Mureø, 2004
relevant la nivelul tematic al piesei, simbolizând pe rând:
dorinõå, pasiune, emotivitate øi erotism, dar øi agresiune,
impulsul de a acõiona, voinõå, råzbunare, curaj øi furie.
Øase ani mai târziu, în cel mai proaspåt Hamlet
românesc, 13 confruntårile majore din piesa lui
Shakespeare se reiau. Spectacolul regizat de Liviu Pancu
în Cetatea medievalå din Târgu Mureø ne aøazå în faõå
aceleaøi întrebåri: este Hamlet oglinda perioadei
elizabetane, sau “vremea scoaså din õâõâni” de care
vorbeøte eroul e chiar începutul de secol XXI? E Hamlet
un spectacol elitist, rezervat academicienilor, sau o
poveste pe înõelesul omului simplu de pe stradå? Este
tragedia unui prinõ filosof sau filosofia de viaõå, de un
comic plin de miez tragic? În cazul spectacolului din
cetatea Târgu Mureø, Hamlet îøi tråieøte în egalå måsurå
istoria øi contemporaneitatea. Costumele inspirate din
secolul XVI, scena elisabetanå încadratå de public din
trei pårõi øi închiså în spate de convenõionala cutie
italianå au constituit spaõiul în care Hamlet se confruntå
cu (pre)judecåõile de secole øi cu realitatea româneascå
din 2004, la scenå deschiså, într-o montare care uzeazå
în aceeaøi måsurå øi de mijloace tehnice ultramoderne:
proiecõie de imagini, lumini øi transmiterea spectacolului
live pe internet. Spaõiul istoric – cetatea medievalå din
Târgu Mureø, vizitatå deopotrivå de turiøti øi de localnici
– øi desfåøurarea spectacolelor în aer liber, în nocturnå,
genereazå øi faciliteazå interpretarea regizoralå.
Reiterând rugåmintea lui Hamlet cåtre Horaõio –
“opreøte-te…doar o clipå så-mi spui povestea” –
regizorul Liviu Pancu øi actorii se întreabå, având drept
martori spectatorii, cum poate fi îndreptatå lumea “pe
dos”, în care “tot ce-i strâmb e drept”. Din lumea lui
Yorick – cheia interpretativå a piesei – s-a nåscut, øase
seri la rând, povestea lui Hamlet øi a teatrului. Opritå din
repetabilitatea ei de prezenõa spectatorilor, joaca copiilor
Hamlet, Laertes øi Ophelia aflaõi în grija lui Yorick s-a
tradus în fiecare searå de spectacol în jocuri de putere,
jocuri de dragoste, dar mai ales în joc de teatru - de la
tragedie greacå, la declamaõie, manierism francez,
introspecõie, epic brechtian, – cu convenõiile la vedere.
În toate aceste exemple, Hamlet a fost o “oglindåõinutå
în faõa naturii”; totuøi, aøa cum am încercat så aråt în acest
articol, fiecare Hamlet depinde în aceeaøi måsurå de natura
care genereazå imaginea øi de mâna care õine oglinda.
Bibliografie:
Revista Bibliotecii Naõionale a României
- Shakespeare, William. Amlet, Prinõul de Dania. Tragedie în
cinci perdele. Dupå Sakesper. S-au producåluit în K(esaro)-
Kråescul Theatru al Kurõii / traducere din limba germanå de
11 În acest sens, spectacolul seamånå cu Visul unei nopõi de varå al lui Liviu Ciulei. Vezi Odette Caufman-Blumenfeld. Shakespeare în
România post-revoluõionarå: Marii regizori. In: Shakespeare in the New Europe, editori Michael Hattaway, Boika Sokolova øi Derek
Roper, (Sheffield : Sheffield Academic Press, 1994).
12 Odette I. Blumenfeld. Shakespeare în România post-revoluõionarå: Marii regizori, p.234
13 Spectacolul a fost pus în scenå în cadrul proiectului Lumea lui Yorick, organizat de Fundaõia Culturalå “Tabåra de varå Scena,” Târgu
Mureø, în luna august a acestui an.
37