Interior 4_2005.qxd - Oftalmologia.ro

More documents

Recommendations

Info

OFTALMOLOGIA 4 - 2005Materialul a fost prelucrat prin tehnica histologic`la parafin`, realizându-se colora\ii cu hematoxilin` -eozin` (HE) ]i tricromic Goldner - Szekelly (GS).REZULTATE {I DISCU}IIPreparatele provenite de la cele dou` grupe deglobi oculari avute în studiu (material uman ]i materialbovin) au fost examinate la microscopul optic,urm`rindu-se la fiecare structura corneei, a scleroticii,precum ]i zona de trecere (limbul sclerocorneean).În apropierea limbului scero-corneean, corneeaeste constituit` din cele 5 straturi prezente la orice altnivel al acesteia:- epiteliul anterior,- membrana bazal` anterioar` (membranaBowmann),- stroma corneean` sau \esutul propriu corneean,- membrana bazal` posterioar` (membranaDescemet)- epiteliul posterior (Fig. 1).Stratul mijlociu este format din 2 - 3 rânduri decelule poliedrice, separate prin spa\ii intercelulareprin care circul` lichidul intersti\ial cu rol hr`nitor.Stratul bazal este format dintr-un singur rând decelule ce con\ine dou` tipuri de celule: celule globuloaseclare ]i celule alungite mai întunecate. Acesteadin urm` prezint` picioru]e ce ajung la membranalimitant` anterioar`, nivel la care se l`rgesc subform` de pedal`, de unde ]i denumirea de celulepedioase. Se poate consemna faptul c` celulele suntmai numeroase în regiunea periferic` a corneei, maiaproape de limb. De asemenea la nivelul limbului amîntîlnit frecvent mitoze la nivelul celulelor stratuluibazal, justificate prin faptul c` acest strat reprezint`zona germinativ` a epiteliului ce asigur` atâtregenerarea fiziologic` a celulelor celorlalte straturi,cât ]i refacerea epiteliului atunci când prezint`pierderi de substan\` (dezepiteliz`ri, ulcera\ii).Literatura de specialitate face mai multe refeririprivind celulele stratului bazal. Astfel, KOLMERdescrie existen\a unor spa\ii canaliculare ce separ`celulele de limitanta anterioar`, iar LANGERHANSdescrie dantel`ri ale extremit`\ilor profunde ale acestorcelule. La nivelul epiteliului anterior, s-au descris,chiar în condi\ii normale, celule migrate, provenitedin ramurile vasculare marginale.|esutul propriu corneean este o structur` lamelar`,un \esut conjunctiv lamelar ordonat pe care l-am identificat prin prezen\a unor planuri suprapusede lamele, formate din fibre colagene dispuse în fascicule(Fig. 2,3,).Figura 1 - Cornee: aspect general. Se observ` epiteliul anterior ]istroma Col H.E X 200La nivelul limbului sclero-corneean, se observ`cum epiteliul anterior al corneei, continu` epiteliulconjunctival. Epiteliul corneean anterior este dinpunct de vedere histologic de tip stratificat pavimentos,malpighian f`r` cheratinizare, ]i are o grosime cevariaz` de la o zon` la alta a corneei, fiind mai sub\irela periferie ]i mai gros în centru. Este format din treistraturi: un strat bazal, un strat intermediar ]i unstrat superficial.Stratul superficial este format din 2 - 3 rânduri decelule turtite dar care î]i p`streaz` nucleul pân` lasuprafa\`. Aceste celule prezint` o importan\` optic`deosebit`, conferind corneei o suprafa\` perfectneted` (KOLMER, citat de LAUBER). Aceste celulesunt impermeabile ]i nu las` s` treac` apa în nici odirec\ie.Figura 2 - |esutul propriu corneean sau stroma.Col. H. E X 400Între planurile de lamele exist` fibre de leg`tur`sau de ancoraj ]i celule conjunctive (corneocite). Înpartea anterioar` a corneei, lamelele sunt mai sub\iri,mai dense ]i se coloreaz` mai intens, comparativ cu88
OFTALMOLOGIA 4 - 2005cele din profunzimea ei, care sunt mai groase ]i maipu\in dense.|esutul propriu corneean este desp`r\it prinmembrana limitant` posterioar` (membranaDescemet) de epiteliul posterior care este un epiteliusimplu format din celule cubico-turtite.Figura 3 - Imaginea anterioar` la un m`ritor mai puternic.Col. HE X 400Pe preparatele microscopice examinate, scleroticaapare constituit` dintr-un \esut conjunctiv dens,bogat în fibre colagene (Fig. 4). Fibrele din structurascleroticii sunt fibre colagene, deoarece scleroticatrebuie s` fie un \esut cu o structur` rezistent`, cares` contribuie la realizarea formei globului ocular ]i s`fac` fa\` presiunii lichidelor endoculare.arhitectura acestui schelet conjunctiv este determinat`de trac\iunile exercitate asupra lui. Structuraconjunctiv` a scleroticii trebuie s` fac` fa\` uneitrac\iuni externe realizat` de mu]chii extrinseci aiglobului ocular, care se inser` la acest nivel ]i uneipresiuni din interiorul globului ocular, exercitat` delichidele endoculare. Aceste dou` presiuni sunt deintensit`\i variabile ]i sclerotica trebuie s` seadapteze la ele. Ea prezint` un oarecare grad deelasticitate, de]i prin colora\ii speciale (orcein`), nuam identificat fibre elastice în structura scleroticii.Elasticitatea sa relativ` este un factor ce contribuiela reglarea tonusului endocular. Aceast`adaptare a ei la trac\iunile diferite ce se exercit` estefavorizat` ]i de dispozi\ia benzilor fibroase.Studiul diferitelor zone ale scleroticii denot` o orientarediferit` a acestora, astfel încât p`r\ilor(zonelor) diferite ale scleroticii au fost atribuite roluridiferite.Calota anterioar` formeaz` un schelet rigid, subforma unui inel, rigiditatea acestei zone este realizat`de dispozi\ia inelar` a fibrelor colagene sclerale. Estenecesar` aceast` rezisten\`, deoarece la acest nivelse fixeaz` mu]chii drep\i ]i mu]chiul ciliar.În calota posterioar`, benzile externe sunt dispuseîn "plas` de minge", iar cele interne în evantai.S-au emis ipoteze conform c`rora aceast` structur`va ceda la o hipertensiune intraocular` exagerat`.Este incorect, deoarece sclerotica este inextensibil`.În structura conjunctiv` a scleroticii, pepreparate, am identificat elemente vasculare sanguinesub forma unor fante, neprezentând tunic`muscular` ]i adventice (Fig. 5,6,7,8). Unele prezint`îns` o tunic` muscular` bine reprezentat`. Suntprezente în structura scleroticii, al`turi de elementelevasculare ]i filete nervoase (Fig. 9).Literatura de specialitate semnaleaz` în structurascleroticii prezen\a celulelor cromatofore. Acesteasunt mai frecvente la oamenii de culoare fa\` deeuropeni, la care sunt rare ]i sunt foarte frecvente laanimale. Dispunerea lor preferen\ial` se afl` în jurulnervului optic. De asemenea, sunt prezente ]i celuleapar\inând sistemului macrofagic.Figura 4 - Sclerotic` bou. Fibrele de colagen au o dispozi\ie fascicular`]i o orientare diferit`. Col. HE X 200Fibrele sunt dispuse în fascicule. În cadrul unuifascicul fibrele sunt paralele între ele, dar fasciculelese încruci]eaz` în toate direc\iile. Intricarea fasciculelorse face în a]a fel încât, în zona posterioar` s`se realizeze o împletitur` dens`.Literatura de specialitate s-a ocupat de dispozi\iabenzilor fibroase ale scleroticii, constatându-se c`89
Page 1 and 2:
R E F E R A T E G E N E R A L EMiru
Page 3 and 4:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005CHIRURGIA MU{C
Page 12 and 13:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005Contraindicati
Page 14 and 15:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005crestere, care
Page 16 and 17:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005ALTE UTILIZARI
Page 18 and 19:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005MANIFEST|RI OC
Page 20:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005Examenul cardi
Page 23 and 24:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005Dg. diferentia
Page 25 and 26:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005Se repeata mas
Page 27 and 28:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005- cu bisturiul
Page 29 and 30:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005LIMFOM MALIGNN
Page 31 and 32:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005• Teste IHC:
Page 33 and 34:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005GLAUCOM MALIGN
Page 35 and 36:
OFTALMOLOGIA 4 - 2005SCLERITA POSTE
Page 37 and 38: OFTALMOLOGIA 4 - 2005fost favorizat
Page 39 and 40: OFTALMOLOGIA 4 - 2005fata prezinta
Page 41 and 42: OFTALMOLOGIA 4 - 2005CONSECIN}ELE E
Page 43 and 44: OFTALMOLOGIA 4 - 2005care proemina
Page 45 and 46: OFTALMOLOGIA 4 - 2005asemenea, se f
Page 47 and 48: OFTALMOLOGIA 4 - 2005LUNGIMEA AXIAL
Page 50 and 51: OFTALMOLOGIA 4 - 2005extracelular,
Page 52 and 53: OFTALMOLOGIA 4 - 2005PURPOSEThe pap
Page 54 and 55: OFTALMOLOGIA 4 - 2005La lotul studi
Page 56 and 57: OFTALMOLOGIA 4 - 2005BIBLIOGRAFIE1.
Page 58 and 59: OFTALMOLOGIA 4 - 2005GLAUCOMUL NEOV
Page 60 and 61: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Tabel 1 - Fact
Page 62 and 63: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Figura 7 - Pac
Page 64 and 65: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Examenul imuno
Page 66 and 67: OFTALMOLOGIA 4 - 2005MODIFIC|RILE F
Page 68 and 69: OFTALMOLOGIA 4 - 2005GRAFIC 1Valori
Page 70 and 71: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Albumina lacri
Page 72 and 73: OFTALMOLOGIA 4 - 2005RETINOFOTOGRAF
Page 74 and 75: OFTALMOLOGIA 4 - 2005PROGRAM DE EVI
Page 76 and 77: OFTALMOLOGIA 4 - 2005La acest nivel
Page 78 and 79: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Parametrii fun
Page 80 and 81: OFTALMOLOGIA 4 - 2005CALCULUL PUTER
Page 82 and 83: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Aceste date su
Page 84 and 85: OFTALMOLOGIA 4 - 2005A treia tema p
Page 86 and 87: OFTALMOLOGIA 4 - 2005PARTICULARIT|}
Page 90 and 91: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Figura 5 - Scl
Page 92 and 93: OFTALMOLOGIA 4 - 2005CONCLUZII• L
Page 94 and 95: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Materialul est
Page 96 and 97: OFTALMOLOGIA 4 - 2005CONTRIBU}IE B|
Page 98 and 99: OFTALMOLOGIA 4 - 2005SOCIETATEA EUR
Page 100 and 101: OFTALMOLOGIA 4 - 2005Aspectele lega
Page 102: TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~ }I TIP
show all

Interior 4_2005.qxd - Oftalmologia.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?