seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene

ment / valorizare sau, altfel spus, raportulinforma]ie / comentariu, surclasat de a -bundenta produc]ie simbolic\ prezint\ regretabileabdic\ri [i derapaje, inclusiv de -ontologice. Opinia curent\, se [tie, rezer -v\ jurnalistului rolul de mediator, f\r\ pu -tin]a de a filtra [i digera infor -ma]iile, respectând canonul o -biectivit\]ii. Cu atât mai multcând discut\m despre spa]iulon-line, acolo unde climatul lax[i excesele egotice ridic\, fi -resc, întrebarea dac\ blogge riisunt jurnali[ti. Pe bun\ dreptate,C\t\lin Sturza denun]a„re]eaua colportoare a blo go -sfe rei”, bloggerii oferindu-[i(ilicit) un statut mai înalt decâtsimplul rol de intermediari –transmi]\tori.Or, critica literar\, cu deo -sebire cea de întâmpinare,este „un amestec de recenzie[i analiz\”, propunând textepersona lizate prin amprentastilistic\ [i valori zatoare. Încât,într-o posibil\ piramid\ a su -biectivit\]ii, dac\ [tirea sau no -ta cultu ral\ sunt la baz\ (la undiscutabil punct zero al opi ni -ei, dup\ S. Preda), este lim pe -de c\ tableta de autor [i cro -nica au, to tu[i, variabile gradede impresionism, pu nând încircuit verdicte colorate su biec -tiv. Evident, vorbind de presacultural\ nu a vem în ve deredoar critica cu aparat. Prin expunereala media, prin „distri -bu irea u nui flux de m\r furiver bale” (McLu han), poves ti reamediatic\ (informarea) supor -Însemn\ri ie[eneOtto DIX:t\ distorsiuni, deform\ri, manipul\ri. Prindefini]ie un demers critic, presa are dreptulde a nega. Doar c\, deseori, spiritulcritic este deturnat în criticism. Sau, alteori,ofer\ cazul unor jalnice abdic\ri, încu -rajând autorlâcul, superlativita, diletan tismulproliferant, urechist. „Spe]\ blamat\”în viziunea lui Adrian Ma rino (un „sufletorganizat”, atras – prin voin]\ de sistem– de seriozitate [i mo numentalita te), cronicaliterar\ este mai degrab\ un discurscalofil, suferind de e gocentrism, impresio -Companie odihnindu-senism fugos, chiar labilitate seman tic\. Simp -tome aproape fi re[ti într-o cultur\ poeto -centric\, obseda t\ de beletrism.Dac\ e s\ cercet\m peisajul literar,vom constata, f\r\ efort, c\ ne zbatemîntr-o „vesel\” confuzie a valorilor, pe fundalulunei teribile zarve. Acest vacarm ge -neralizat, centrifugal, firesc, poate, dup\monologul dictatorial, n-a reu[it — deocamdat\,cel pu]in — s\ erodeze canonul.Agresivitatea noilor veni]i înseamn\ [i„lupta cu statuile”. Ravagii face îns\ „cri-tica de cumetrie” (de ga[c\).Buluceala autorilor, solidari za -rea genera]ionist\, cla samen -tele zonale (încropite de stra -tegi de cafenea) [i promova -rea zgomotoas\ a va lorilor„de grup” (literar), cu rol substitutivar cere, salvator, revigorareaspiritului cri tic. Obser -v\m c\ spiritul critic, purtat devoci autorizate, recunoscuteca atare a a mu]it în timp cecriticismul (pe de o parte) orisuperlativita (pe de alt\ parte)sunt în ofensiv\. Încât, ine vi -tabil, confuzia se în st\pâne[te.Grav e c\ se practic\ cronisti -ca tarifat\. Cooperativa Pres -t\ri critice (cum spunea cine -va) e înfloritoare. Abun d\ pre -fe]ele comandate, cota literar\(a unora) e umflat\ nemilos,foiesc critificatorii. {i atuncimai vorbim de credibilita teacriticii? Eco – publicitatea,dincolo de sensibilitatea ecologic\a epocii, [i-ar pro punetocmai asanarea climatului,„ecologizarea” unui mediu (celliterar), r\v\[it de n\b\d\ilecriticii publicitare, aruncân -du-ne într-o teribil\ derut\ axiologic\.E nevoie, credem,de un nou moment ma iores -cian. Va veni?Condamnând „gic\-contrismuldelirant” ori publicizarea (pe care,ca animator media, fatalmente, o practic\),Dan C. Mih\ilescu a stârnit reac]ialui Mihai Io v\nel, ultimul blamând, într-odemon stra ]ie strâns\, critica de trust [icriticul de e ditur\ („specializat”, cu inte -nodul gordian ∙ nodul gordian19