ea va fi ma ca br\: Miriam a fost ucis\ dincauza unei întâmpl\ri stupide, aceea de afi asistat, f\ r\ voie, la dezv\ lu irea unuicomplot IRA) [i ale lui Doug Anderton, retrogradat,la zia rul prestigios un de lucreaz\,de la po zi ]ia de publicist comentator lacea de... redac tor cultural. Philip Chase,Steve Ri chards [i Se<strong>an</strong> Har ding tr\iesc, larândul lor, în contexte di ferite, diverseforme de depersonalizare [i alie na re. Apoteotic,în final, Ben, divor]at [i intrat în pli -n\ criz\ e xis ten ]ial\, se reîntâlne[te cu Ci -cely (bolnav\ [i îmb\trânit\), devenind,oarecum ira]ional, sclavul ei domestic. TheClosed Circle este, prin urma re, rom<strong>an</strong>uldeza m\ girilor maturiz\rii, ur m\rind, cu a -siduitatea victorienilor Char les Dickens [iGeor ge Eliot (dac\ ar fi s\ fac dou\ filia]iiculturale, tot în spa]iul <strong>an</strong>glofon) modul încare marile spe r<strong>an</strong>]e se tr<strong>an</strong>s form\, ultimativ,în marile depresii.Dincolo de destinele protagoni[tilor, TheClosed Circle (metafora din titlu se re fer\,la prima vedere, la un fapt concret din interiorulrom<strong>an</strong>ului: Paul Trotter este membrual unui a[a-zis „cerc închis”, format dinoameni de afaceri [i politicieni, cu întâlniriregulate [i cvasi-secrete, sugestie a unei re -alpolitik, derulate, cu prec\dere, în spa te -le u[ilor închise; totu[i, trimiterea mai subtil\pare a fi la grupul, ipotetic, „închis”,în care se desf\[oar\ drama dez iluziei individuale[i colective [i care func ]ioneaz\ca model „mic” al universului „mare”) te -le obiectiveaz\ [i destinul comunitar. Textulare m\car trei componente de „istorie” a -[a-zicând „contempor<strong>an</strong>\”, mer gând pereflectarea, în via]a personajelor, pe rând,a falimentului industriei de ma[ini autoh -tone în Marea Brit<strong>an</strong>ie [i preluarea ei dec\tre Germ<strong>an</strong>ia (episodul închiderii uzineidin Longbridge, cu toate traumele psihologice[i jocurile politice pe care le decl<strong>an</strong> -[eaz\ în rom<strong>an</strong>, e o aluzie la acest fapt), atragediei americ<strong>an</strong>e de la World TradeCenter (ca simbol morbid al debutului uneinoi ere, descins\ din recuzita butaforic\ a„milenari[tilor” apocaliptici, er\ prezumtivsângeroas\) [i a începutului r\zboiului ira -ki<strong>an</strong> (ca premis\ a dispari]iei suver<strong>an</strong>it\]iiAngliei în politica interna]ional\). Ele accentueaz\starea de „final”, de „sfâr[it alis toriei”, pe care Coe o acrediteaz\ la unnivel subliminal. Decep]iile [i nostalgiilevie]ii nu reprezint\ ap<strong>an</strong>ajul prin excelen -]\ al individului supus timpului, ci [i feno -menalit\]i istorice, r\sfrânte pe palierul dem<strong>an</strong>ifestare a unor întregi colectivit\]i. „Istoriile”personale merg în paralel cu „isto -ria” comunitar\, în care se reflect\ aido maOtto DIX:frunzelor în apa unui lac gig<strong>an</strong>tic. Gesticaeroilor, chiar atunci când e profund indivi -dual\ [i adesea intim\, are un coe ficient de„rezon<strong>an</strong>]\”, cum s\ spun, „colectiv\” (peparcursul dramelor lor personale, ei g\ -sesc timp s\ se proiecteze pe fundalul societ\]iide consum, comentând impli ca ]iilemorale [i culturale ale unor filme precumSex <strong>an</strong>d the City/Totul despre sex, deci -ziile politice ale lui Blair, noua domi na]ie a -meric<strong>an</strong>\ ori simbolistica momentului 911).A[ observa, prin urmare, c\ Jo nath<strong>an</strong> Coed\ senza]ia, pe m\sur\ ce se apropie dematuritatea absolut\ a scrisului s\u, c\ ur -m\re[te elaborarea rom<strong>an</strong>ului total, undemicrocosmosul s\ poat\ intra în jonc]iunecu macrocosmosul, f\r\ turbulen]e majo -re, asemenea mâinii cu de getele unei m\ -nu[i. Toate semnele indic\ faptul c\ el vareu[i curând acest lucru, dac\ nu a [i f\ -P\rin]ii artistuluicut-o deja, prin foarte subtilul [i eleg<strong>an</strong>tullui Cerc închis.* Jonath<strong>an</strong> Coe – Cercul închis. Traduce rede Radu Paraschivescu, Col. „Bibioteca Poli -rom”, Ia[i: Polirom, 2009, pp. 588Codrin Liviu CU}ITARUcronica traducerilor ∙ cronicaÎnsemn\ri ie[ene53
polemici aproape cordiale ∙ po54Eugen Simion are [iretenia fostului]\r<strong>an</strong> mijloca[, suficient deinteligent s\ [tie c\ niciodat\ nuva coborî în categoria celor s\raci, dardestul de naiv s\ intuiasc\ riscurile intr\riiîn lumea boierilor. În 2 noiembrie 1998,[i-a f\cut drum la Cluj pentru instalarea luiLiviu Petrescu, director al Institutului deLingvistic\ [i Istorie Literar\. Academicia -nul [i-a ]inut obi[nuitul discurs, nici maibogat în idei, nici mai s\rac în stereotipiidecât altele ]inute, probabil, la Târgovi[te,Craiova sau Buz\u: import<strong>an</strong>t\ mo[te ni -re, ap\rarea prestigiului, mari înainta[i,mo bilizare, proiectele mileniului viitor, cooperare,disciplin\ [i spirit de echi -p\. M\ sim]eam soldatul preg\titpentru gard\ la drapel. Mai alesacest „spirit de echip\”, spus petonul <strong>an</strong>trenorului de cup\, mi-apurtat gândul în urm\ la <strong>an</strong>ul degra]ie 1993. Peste noapte, într-u -na din zilele a celui <strong>an</strong>, sunt invitatla Bucure[ti pentru o întâlnire la AcademiaRomân\. Împins de curiozitate, m\decid s\ fac drumul, chiar dac\ rostul ne -a[teptatei c\l\torii r\mânea înv\luit înmister.La data hot\rât\, cobor în Gara deNord [i intru dis-de-diminea]\ în atmosferaterifi<strong>an</strong>t\ a ora[ului invadat de s\r\cie[i mizerie. Imaginea suferin]ei um<strong>an</strong>e edeprim<strong>an</strong>t\. E abia [ase [i jum\tate: princol]urile înghe]ate al s\lilor de a[teptare,droga]ii, dezertorii, copiii nim\nui [i cer -[e torii se mai leg\nau înc\ spasmodic îniarna viselor de spaim\. Ies în grab\ dina ceast\ gheen\ a utopiilor de mai bine [ir\t\cesc pe str\zi la fel de ostile, la fel depustii [i de inospitaliere. Întâia surpriz\:buna m\tu[\ din Pia]a Amzei, întotdea u -na atât de generoas\ [i bine-primitoare, egrav bolnav\, internat\ la Spitalul „Col -]ea”. Pentru o vizit\ e prea devre me. Batla u[a vecinilor, le explic nefericita împrejurare,îi rog s\-mi accepte micul bagaj(voce acoperit\ de plânsul isteric al unuinou-n\scut) [i plec (e ora [ap te) pe CaleaVictoriei s\ fac „inventarul” întunecatelorvitrine. A doua surpriz\: în fa]a hoteluluiBucure[ti întâlnesc grupul de la Ia[i (D<strong>an</strong>M\nuc\ et comp.), invitat tot pentru o întâlnirecu… E. Simion. În ce scop? Nimeninu [tie!Enigmatica întrevedere e fixat\ pentruora nou\. În comp<strong>an</strong>ia câinilor vagabonzinu pot r\mâne. Hot\r\sc, prin urmare,s\-mi caut camer\ la un hotel, pe un tra -seu de pre]uri moderate. Primul popas [iprimul e[ec la „Dorob<strong>an</strong>]i”. Camerele serezerv\ doar telefonic de c\tre perso<strong>an</strong>ejuridice. Ca perso<strong>an</strong>\ privat\, [<strong>an</strong>sa lozuluiîn plic, r\zuie[ti, apoi cite[ti: e sau nuOmul echip\e! Tocmai azi, nu e! Trec la „Ambasador”:acela[i r\spuns. Fostul „Union”, în moder -nizare, fostul „Bucegi”, b<strong>an</strong>c\ turceasc\,fostul „Opera”, c\min studen]esc. Evit,din motive lesne de în]eles, „Continenta -lul” [i revin la… „Bucure[ti”. Hotel în chi -riat de senatori, unii cu oli]\ de noaptesub pat (spaima de „toalet\” a politicieni -lor!). Ies din nou în strad\, respir maia kov -ski<strong>an</strong> aerul libert\]ii [i caut (e opt [i jum\ -tate) chio[cul unde s\-mi consum diurna:trei mii de lei (= un suc, un covrig polonez[i o cafea). M\ întorc în Pia]a Amzei: ve -cinii m\tu[ii plecaser\ (un bilet în u[\ m\<strong>an</strong>un]\ c\ revin la prânz). De-acum toatedrumurile duc la Academie.A <strong>treia</strong> surpriz\: în holul cl\dirii, a dor -mi]i, obosi]i, cu figuri de globe-trotteri, co -legi din Târgu-Mure[, Timi[oara, Craiova[i Sibiu (cunoscu]i [i necunoscu]i), amicide la Institutul „G. C\linescu”, moldoveniiîntâlni]i deja pe Victoriei, to]i în a[tep -tarea întâlnirii cu… E. Simion. Pentru ce?Cl\tin\ri din cap [i ridic\ri din umeri! Începenum\r\toarea invers\. E aproapeno u\. Trec primele minute [i… a patrasur priz\: domnul Simion nu poate venide cât la ora unsprezece. Ne împr\[tiemprecum stolul de p\s\ri la focul de arm\:uit\m marea mo[tenire, valoarea presti -giului [i lec]ia înainta[ilor. Intr\m cu to]iiîn al doilea rond pe Calea Victoriei. Laora unsprezece refacem frontul pe platoulmarilor comunic\ri. Se aduc scaune, strân -gem rândurile în jurul meselor [i a[tep -t\m. A cincea surpriz\: pe u[\ intr\ însu[id-l E. Simion, surâz\tor, cu cartea (sfân -t\?) sub bra], în postura unui predicatorgata oricând [i oriunde s\-]i dea pove]e defolos ob[tesc. Se a[eaz\ la mare dist<strong>an</strong>]\de invita]ii domniei-sale [i, f\r\ alt\introducere, <strong>an</strong>un]\, cu surâsul mijloca[u lui [i ret, ini]ierea proiectuluiintitulat Dic]io narul general al lite -raturii ro mâne (Dic]io narul scrii -torilor ro mâni, tocmai fusese re -lu at dup\ episodul întârzierii lui în<strong>an</strong>ii deceniului sat<strong>an</strong>ic). Din pieptu -rile solda ]i lor mobiliza]i pentru aceast\ pri -oritar\, m\ rea]\ [i patriotic\ b\t\lie a ie -[it, în lo cul strig\telor de bucurie, un oftatde u[u rare. Ne justificam, în sfâr[it, celecinci ore de r\t\cire pe caldarâmul cet\]iilui Bu cur. Cuvintele au fost pu]ine, înecatede e mo]ie. Marea carte-model (n-o v\zusenimeni) e pus\ pe mas\ [i ar\tat\ cu so -lemnitatea gestului euharistic: acesta estepro - totipul sintezei noastre. Al mântuiriinoastre [i al spiritului nostru de echip\.A urmat o lung\ t\cere împietrit\. Nimeni,în prealabil, nu se gândise la un ase -menea proiect, nimeni nu cuno[tea inten -]iile reale ale „propun\torului”, nimeni nuv\zuse modelul p\strat (ascuns) în tain\,ca un obiect de cult. Las la o parte modali -tatea rudimentar\ de abordare a unui astfelde subiect [i graba, evident cazon\, dea comunica subalternilor un ordin. Fiindc\începea s\ prind\ chip realitatea sumaruluienun]: f\r\ schi]area unei strategii, f\r\discu]ii preliminare, f\r\ principii, f\r\cânt\rirea dificult\]ilor, cu frenetic\ un<strong>an</strong>imitatesolda]ii-cercet\tori trebuiau s\ seÎnsemn\ri ie[ene