Oare de ce-mi va fi fiind atât degreu s\ scriu despre cei pe careîi iubesc, dup\ ce ei au ales s\deschid\ alt\ poart\? S\ fie vreo form\ desfial\ postum\ a egoismului cu care m-amad\pat din fiin]a lor prezent\? Sau, dimpo -triv\, vreo p\rere de r\u abia di si mulat\pentru atâtea momen te pe care le-am fiputut umple împreun\ [i pe care, din diverseconsiderente – toate artificiale, laurma urmei – le-am ratat?Nu e prima dat\ când am a cest sentiment,al trecerii pe lân g\ o re la ]ie deplin\care r\mâne, cum va, suspendat\. Sigur, e[i mult mister în ceea ce „ar fi putut s\ fie”,e [i mult\ subst<strong>an</strong>]\ în a ceast\ vir tua litateneadus\ în lu me, dar e [i durerea de a fiîn tors spatele u nui r\s\rit de lun\ pentruc\ mi-a fost somn [i m-am dus la culca re.A[a era cu Cezar, aveam a de sea, înpreajma lui, senza]ia u[or stingheritoarede a fi prea devreme, prea târziu, prea a -proa pe, prea dist<strong>an</strong>t\, prea... nelalo culmeu.El, poetul, era mereu acolo unde trebuia,doar aparent marginal, în fond, perfectadecvat, [i când [optea [i când doi nea[i când plângea [i când te certa... O acut\pertinen]\ [i o juste]e imparabil\, de altundeva.Pe unii îi irita, îi ciupea, îi scotea dinconfortul con ve]ional [i automul ]u mitor.Dar chiar [i ei, în a dâncul sufletului, [ti-au c\ avea dreptate. Intr<strong>an</strong>sigen]\ de cati -fea, ar mur\ de licat\, pudoare [i gene ro zitatef\r\ egal. Era în el o frumuse]e curg\ -toare, nu bil\, o lumin\ juc\ u[\ [i o uria[\nevoie de iubire [i de sacru.Însemn\ri ie[enePrin col]uri de timpCezar oficia mereu.Respira ritualic, râdea cu tremur\tor,scria cu rune de duh.Un iz vor parfumat [i pur care [i-a opritcurge rea când pe ma lurile sale [i-au f\cuts\la[ sconc[ii...Cu <strong>an</strong>i în ur -m\, contemplândprima oar\ ocea -nul, am avut re ve -la]ia timpului. Amîn]eles, deodat\,cum cre[te în mi -ne, n\valnic [i su -pus, imperativ [istr\ veziu. {i numi-a mai fost fric\de el niciodat\, am[tiut c\ su ple ]ealui mi-e prie te n\,c\ m\ pot ju ca cuel, c\-l pot întin -de, strân ge sau a -lunga dup\ plac.Sau aproape...Cezar mi-a o -ferit o tr\ ire cum -va similar\. Dinca re nu mai vreaus\ ies. Fap tul c\nu a plecat e o e -viden]\ elementa -r\. Un de s\ ple -ce? Când s\ ple -ce? Cum s\ te desprinzide Unu,când abia l-ai re -g\sit?Poate c\ acum,poetul adast\ pu - Otto DIX:]in dup\ col]ul timpului. Dar numai pân\ce ne obi[nuim. {i-a tunci o s\-l vedem dinnou. El, oricum, nu ne-a sc\ pat nici o clip\din ochi...Simona MODREANUDiminea]aremember · remember · reme49
cronica traducerilor ∙ cronica50Experimentelepostmodernit\]iiCa [i personajul s\u BenjaminTrotter, scriitorul-muzici<strong>an</strong> dincele dou\ rom<strong>an</strong>e complemen -tare The Rotters’ Club/Clubul Putrega -iurilor (2001) [i The Closed Circle/Cer -cul închis (2004) – ultimul, tradus recent[i la noi * –, Jonath<strong>an</strong> Coe are idealuri prerafaelite.El îmbin\, profesional, dou\ ar -te, muzica [i literatura (prerafaeli]ii lui D<strong>an</strong> -te Gabriel Rossetti preferau mai ales coa -bitarea poeziei [i picturii), str\lucind, dedou\ decenii, mai curând neverosimil, înambele. Coe compune, cu succes, muzic\jazz [i de cabaret (lucru destul de vag cu -noscut printre admiratorii s\i literari!), fi -ind totodat\ unul dintre cei mai aprecia]irom<strong>an</strong>cieri ai genera]iei postmodernismuluitârziu, din Marea Brit<strong>an</strong>ie, distins cu ne -num\rate premii na]ionale [i interna ]io-na le, în dou\zeci de <strong>an</strong>i de activitate publi -cistic\. În plus, autorul (n\scut în 1961, laBirmingham) a dovedit înclina]ii seri oa sepentru literatur\, nu doar în vari<strong>an</strong>ta saa[a-zicând „artistic\”, ci [i „disciplinar\”,studiind-o, cu rigoare, la faimosul TrinityCollege de la Cambridge [i, ulterior, la U -niversitatea Warwick, unde [i-a sus]inut [idoctoratul – cu o tez\ despre rom<strong>an</strong>ulTom Jones al lui He<strong>nr</strong>y Fielding – [i unde,de altfel, a [i predat, pentru un timp, po -e zie englez\. Cumva implicit, f\r\ decla -ra ]ii teoretice ostentative, Jonath<strong>an</strong> Coepare s\ se situeze, din punct de vedere estetic,pe linia axiologic\ a victorienilor* Jonath<strong>an</strong> Coe, Cercul închis. Traduce rede Radu Paraschivescu, Col. „Bibioteca Poli rom”,Ia[i, Polirom, 2009, pp. 588.(prerafaeli]i) Rossetti, Morris, Arnold [iSwinburne care, în m<strong>an</strong>ifestul revistei TheGerm, de la jum\tatea veacului al XIX-lea,vedeau arta ca pe un produs cultural org<strong>an</strong>ic[i total, compus numai din „direc]iiartistice” simbiotice, precum „muzica”, „pic-tura” [i „poezia”. De aceea, înopinia lor, un obiect artistic nuar putea fi studiat de cât în raporturilesale estetice cu o multitudinede falii creatoare [i nici -odat\ cu una singur\. Acest i -deal complex ne este sugeratde biografia lui Coe, dar [i comunicatnemijlocit prin intermediulunora din tre perso najelelui. În „prefe]ele” [i „notelede autor”, la rom<strong>an</strong>ele publica -te pân\ acum, autorul m\rtu ri -se[te frecvent c\ a numite pa sa -je narative i-au fost inspirate dediverse buc\]i muzicale, unuldintre e roii s\i principali, dejaamintit, Benjamin Trotter, a -vând, ca scriitor, obiectivul es -te tic suprem de consubst<strong>an</strong> ]ializarea muzi cii cu epicul propriu-zis.G\ sim aici o ve ritabil\art\ poetic\ subiacent\, care artre bui, în timp, s\ suscite aten -]ia exege]ilor.Scriitorul englez [i-a înce putcariera, în 1987, cu The AccidentalWom<strong>an</strong>/Feme ia întâm -pl\toare, urmat, în 1989, deA Touch of Love /Un strop dedragoste, do u\ rom<strong>an</strong>e experimentale,dup\ majorita tea comentatorilor,în care excesul poe tiz<strong>an</strong>t altereaz\,pân\ la un punct, construc ]ia epi -c\. Primul volum cu adev\rat notabil e celdin 1990, The Dwarves of Death /Piticiimor]ii (devenit chiar o pe licul\ de succes,în 1999, sub titlul Five Seconds to Spare/Cinci secunde disponibile!), o dia trib\re]inut\ (din zona umorului negru), f\r\accesele furibunde specifice acestui gen,la adresa consu me rismului [i postindustrialismuluidespiritualizat. Rom<strong>an</strong>ele de maitârziu consfin]esc valoarea lui Coe, introducându-l,legitim, în spa]iul literar inter -na]ional. What a Carve Up! (cu vari<strong>an</strong>taromâneasc\, deja propu s\, de Ce mai h\ -cuial\!, îns\ pentru care, personal, a[ pre -Otto DIX: Lili (1922)Însemn\ri ie[ene