seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene

nodul gordian ∙ nodul gordian20rese foarte precise). De fapt,asalta]i de recenzioarelepublicitare, scrise pe un„ton diabetic” (cum afir m\,îndrept\]it, incle mentul ju -ne), deplângem dispari]iacro ni cii ca institu]ie auto -nom\ în mediul pa per. {ine leg\m speran]ele, po -trivit aceluia[i M. Io v\nel,de mediul virtual. Unde independen]ade opinie artrebui s\ beneficie ze, pentrua deveni [i credibil\, desupor tul a utorit\]ii. Or, pu -blicultura, beneficiind desimulacrul comunic\rii, pu -nând în cir cula ]ie atâtearealit\]i contraf\cute, nupare a avea astfel de te -meri cât\ vreme publici za -rea ignor\ deseori, cu non -[a lan ]\, argumentul axiologic.Putem cere mai multjurnalismului cultural? Aravea succes eco-publicita -tea? S\ nu uit\m, „barba-ria dul ce“ pe care o pro punelumea TV [i, în ge ne -ral, „civiliza]ia ochiului” dizolv\discursul grav. Într-olume gr\bit\, aneste zi at\,sedus\ de superficialitate,„fast- food”-ul spiritual al Otto DIX:contemporaneit\]ii (cf.Constantin C\lin) ne împiedic\ s\ culti -v\m distan]area „igienic\” [i disciplina reflexiv\.Or, distan]a igienic\ (cum ar spu -ne Gh. Grigurcu) este tocmai cea critic\.De[i, îndrept\]it, se spune c\ jurnalismular fi profesia simbolic\ a timpurilormoderne, trebuie s\ recunoa[tem impasulidentitar în care se zbate. Imaginea desi ne a comunicatorilor nu e str\in\ de e -fortul de auto-legitimare al acestor grupuriprofesionale, suportând eticheta de profesiune„flou”. Caracterul flu (flou) al profesiei(nestandardizat\, zic unele r\ut\ -cioase voci), confruntat\ cu realitatea jurnalismului„de pubel\” (Junk) înt\re[te a -cest cadraj negativ, conducându-l pe DickMorris spre concluzia c\ jurnalismul critics-a degradat, eclipsând atitudinea responsabil\.Suntem, s\ recunoa[tem, martoriiacestui declin. Iar tabloidizarea, ascensiu -nea jurnalismului popular (pathosul people),interesul pentru indivizi [i eveni mentefutile, nu pentru teme publice, violareaintimit\]ii, exhibarea vie]ii private (transferat\zgomotos în spa]iul public) confir -m\ aceast\ polarizare în mar[, flatândapetitul publicului „de consum”.Cum tr\ im într-o societate„de informa]ie”,„bran[at\” la mass-media,evident c\ tele-e xisten]a în -tre]ine aceast\ seduc]ie, a -plati zând exigen]ele. Neo -te leviziunea (Umberto E -co) se manifest\ pulsional,cvasi-hipnotic, pre lunge[teo rela]ie afectiv\, submi nea -z\ pu terea decizional\ [icultiv\, pe fundalul infanti -liz\rii, o aten]ie lipsit\ decritic\. S\ nu uit\m apoi deacea participare imaginar\(prin proiectare [i identificare),de nun]at\ demult deE. Morin [i, desigur, de pers -uasiunea publicitar\, indu -când opinia c\ fericirea arfi la îndemâna fiec\ruia înuniversul consumist. Se duc -]ia mediatic\ ne arunc\, a -[adar, într-o servitute volun -ta r\, denun]at\ ca atare,efectele escapiste benefi -ciind de un tratament exe -getic de izbitoare virulen]\criticist\, f\r\ conse cin]enotabile îns\.Cu deosebire comercia -lizarea imagi nii face rava -Femeie Lun\ gii. Flatând, spuneam, gus -tul jos [i seducând prin cultivareapl\cerii, mass-media livreaz\ înflux produc]ii escapiste, serializate, imaginiemblematice (îndeosebi din lumea fri -vol\ a starurilor), în fine, produce dezin -teres pentru via]a public\, fiind, s-a spus,o surs\ major\ de pasivitate. Ma[in\riapeople face comer] cu emo]ii [i sentimen -te încurajând voyeu rismul publicului, ge -nerând efecte unifor mizatoare, evazionis -te. Star-systemul pro pune „domnia mercantil\a VIP-urilor” [i face din starizare(I. Dr\gan) o nou\ mitologie. Celebritateaacestor personalit\]i „glamour” le trans-Însemn\ri ie[ene