seria a treia, an II, nr. 4, aprilie 2010 - Insemnari Iesene

fera expresia Partea leului), ap\rut în 1994,a fost tip\rit, în SUA, sub un alt ti tlu, TheWinshaw Legacy/Mo[ tenirea Win shaw,producând un interes imediat, prin acela[iinstrumentar critic îndreptat împo triva lipseide valori autentice în societatea de con -sum [i, simultan, împotriva thatche rismuluianilor optzeci. The House of Sleep /Casasomnului (foarte cunoscut [i apreciat [i înRomânia), din 1997, ne dezv\luie un Jo -na than Coe extrem de sub til, ie[it din sferamarilor teme sociale, culturale sau politice[i intrat pe culoarul strâmt al explor\rilorsubliminale (clinica pentru insomniaci, un -de se desf\ [oar\ ac]iunea, a [i fost comparat\,în comentariile anglo-saxone, cuun subcon [tient multi-etajat, expus anali -zei intense). Ultimele dou\ romane publicatede autor pân\ în prezent, The Rotters’Club/Clu bul putregaiurilor (Clubul putregaiurilora inspirat, în 2005, un serialde succes, prezentat de c\tre BBC) [i TheClosed Circle/Cercul închis sunt, cumspuneam, complementare, ur m\rind, la odistan]\ de aproape treizeci de ani, evo -Otto DIX: Juc\torii de biliard (1920)Însemn\ri ie[enelu ]ia acelo ra[i personaje. Na ra ]iunile, de[ifunc]io nale epic în mod independent (câ]i -va cri tici ai Albionului, obosi]i de nume roa -sele coresponden]e ce trebuie stabilite în -tre eroii primei c\r]i [i eroii celei de-a do -ua, recomandau chiar lectura [i discu]ia a -utonom\ a tex te lor!), nu pot oferi semni fi ca -]ia ma jor\ (ur m\ rit\ de Coe) decât îm preun\,rela]iona rea lor deve nind, prin urma -re, inevitabil\. „Sem ni fica]ia” în discu]ie seleag\ de fragilitatea pro misiunilor noastreîn via]\, trans forma te, treptat, în i men sedez i luzii. Ea se articu leaz\ îns\ pe o foartefin\ „poveste” a e [ecului [i imprevizibilit\ -]ii, care necesit\ un studiu se parat [i atent.În The Rotters’ Club, focaliza rea nara -tiv\ cade pe un grup de adolescen]i dinBir mingham (în a nul 1973), angaja]i în e -ditarea u nei reviste [colare. Figura centra -l\ este aici Ben jamin (Ben) Trotter, tân\rtalentat, cu po sibi li t\]i inte lectuale, pre -zum tiv, imense. El pl\ nuie[te scri erea u -nui roman origi nal (în care „artele” arur ma s\ se îmbine), ]i ne interesul pentrurevista [colii ridicat [i, în general, repr -ezint\ factorul coagulant în interiorul u neiechipe de indivizi sofis tica]i, din familii importante:Doug Anderton, Philip Chase(viitori jurnali[ti cu gre utate), Sean Har -ding (bun scriitor, într-o faz\ ini]ial\ a for -m\rii sale, ulterior, dec\ zut psihic [i inte -lectual, prin exersarea u nui neo-nazismobscur [i solitar), Steve Ri chards (tân\r deculoare, viitoare victim\ a obsesiilor rasis -te ale lui Harding) [i Claire Newman (viitoareaso]ie a lui Phip Chase). Singurabi zarerie comportamental\, manifestat\de Ben, r\mâ ne iubirea constant\ pentruCicely Boyd, o persoan\ cu structur\ e -mo ]ional\ mai degrab\ rudimentar\, imposibilde asociat stan dardelor intelec tuale,autoimpuse de protago ni[ti. Destineletinerilor se intersec teaz\ cu atmosfera po -litic\ [i social\ a a nilor [ap te zeci (MiriamNewman, sora mai mare a lui Claire, disparedup\ ce are o a ventur\ amoroas\ cuBill Anderton, tat\l lui Doug [i lider sindicalla uzina de ma[ini British Leyland dinLongbridge, Malcolm, iubitul lui Lois Trotter,sora lui Ben, moare pe 21 noiembrie1974, în atentatul de tris t\ amintire IRA,cu bomb\, din centrul Birmin gham-ului,l\sînd o sta re de nevro z\ co lectiv\ în ur -ma sa, iar Paul Trotter, fra te le mai mic allui Ben, dezvolt\, timpu riu, veleit\]i de po -litician englez, ar\tând încli na]ii c\tre manipulare[i compromis). Romanul, str\ b\-tut de un umor rafinat (se si zabil chiar [i îndetaliile marginale, pre cum aceste „pro -nosticuri” finale, oferi te de ta t\l lui PhilipChase, Sam, care spu ne, la sfâr[itul anilor[ap te zeci, c\ Marga ret Tha tcher nu va a -junge niciodat\ prim-minis tru al Marii Bri-cronica traducerilor ∙ cronica51