Cel mai mare secret (Secretul suprem) - Proiect SEMPER FIDELIS

obiecte din cupru la fel de dure ca oţelul. Muzeul Smithsonian dinWashington DC a avut grijă ca aceste descoperiri să nu fie aduse lacunoştinţa opiniei publice (la urma urmei, asta este sarcina sa!) şi nimeninu ar fi ştiut nimic de această descoperire dacă nu s-ar fi publicat douăarticole în ziarul local, The Arizona Gazette, în aprilie 1909. Cercetătorulşi autorul John Rhodes afirmă că a descoperit acest loc ascuns, pe care îlasociază cu Sipapuni, lumea subterană din care pretind că au ieşit lasuprafaţă indienii hopi. Potrivit legendelor acestora, tribul hopi a trăitcândva în interiorul pământului, membrii săi fiind hrăniţi şi îmbrăcaţi denişte „oameni-furnici”, care ar putea fi identificaţi cu extratereştriicunoscuţi sub numele de cenuşii. Indienii hopi îşi numesc strămoşii „fraţiilor şerpi” şi cel mai sacru ritual al lor este dansul şarpelui. Aşa cum voicontinua să repet la nesfârşit, nu toţi reptilienii au intenţii răuvoitoare, şinu doresc în nici un caz să demonizez rasa reptiliană. Discuţia de faţă sereferă doar la o grupare din rândul lor. Indienii hopi susţin că la ordinulzeiţei lor, Femeia Păianjen, au ieşit la un moment dat la suprafaţapământului, printr-o peşteră pe care o numesc Sipapuni. Odată ajunşi lasuprafaţă, s-au confruntat cu o pasăre care le-a amestecat limbile, astfelîncât triburile nu s-au mai putut înţelege între ele. Asemănarea cu povesteabiblică a Turnului din Babel este atât de izbitoare încât nu putem să nusesizăm această conexiune. Nici în zilele noastre indienii hopi nuîndrăznesc să refacă imaginile strămoşilor lor şerpi, de teamă să nu fiepedepsiţi cu moartea. Structura lumii subterane descoperită în Arizona deE.G. Kincaid a fost descrisă de acesta astfel: „…o cameră-mamut din careies pasaje subterane la fel ca spiţele din axul unei roţi”. Exact aşa estedescrisă baza subterană a reptilienilor de la Dulce, New Mexico, dar şistructura bazată pe cercuri concentrice prin care Frăţia mondialămanipulează lumea, fiecare cerc având un nivel diferit de cunoaştere lacare au acces membrii săi (cu atât mai înalt cu cât cercul este mai apropiatde nucleu). Câteva din cele mai importante baze subterane reptiliene suntlocalizate în Arizona, New Mexico şi zona Four Corners (n.n. textual:Cele Patru Colţuri) în care se intersectează cele patru state americane:Arizona, Utah, Colorado şi New Mexico. Cât despre lumile şi oraşelesubterane, antice sau moderne, acestea abundă pe întreaga planetă. Existărapoarte ale unor martori oculari care au văzut prin anii 30 umanoizigigantici în catacombele din Hal Saflini (Malta). Aceştia au fost închişi înele după o petrecere a unor elevi, când ghidul lor a dispărut. În apropierede Derinkuya, în Turcia, s-au descoperit mai mult de 30 de complexestrăvechi de tuneluri şi oraşe subterane, iar lista poate continua la nesfârşit.Se crede că misterioasa creatură cunoscută sub numele de Big Foot, un felde maimuţă uriaşă şi păroasă, ar proveni din interiorul pământului. Mareamajoritate a cercetătorilor fenomenului OZN cred că există baze subteranereptiliene în care extratereştrii lucrează împreună cu elita pe care auimpus-o la suprafaţa pământului (având gene încrucişate cu ale lor), şi amvorbit personal cu foşti agenţi CIA care mi-au confirmat acest lucru. Cusiguranţă, în interiorul planetei noastre trăieşte o rasă reptiliană întrupată34