Vizualizare imagine

BlackPantone 253 UfilmTIFF 2006În seara de 12 iunie a.c., emisiunea „Noaptea devreme”, difuzatã pe postul Studioului Teritorial de Radio Cluj,(realizator: Daniel Moºoiu), a avut ca temã cea de-a ºasea ediþii a Festivalului Internaþional de Film Transilvania(Cluj-Napoca, 2-11 iunie 2006).Invitaþi în studio: Ioan-Pavel Azap ºi Adrian Þion. Invitaþi prin telefon: regizorul Corneliu Porumboiu (TrofeulTransilvania, Prmiul publicului ºi Premiul Zilelor Filmului Românesc la TIFF 2006 pentri filmul A fost sau n-a fost?),criticul de film Mihai Chirilov (selecþionerul ºi directorul festivalului), regizorul Tudor Giurgiu (iniþiatorul ºi, de laaceastã ediþie, directorul onorific al festivalului) ºi criticul de film Valerian Sava.Redãm în continuare selecþiuni din intervenþiile participanþilor la emisiune.Corneliu Porumboiu:„Ce poþi sã îþi doreºti maimult decât recunoºtinþapublicului?”Ioan-Pavel Azap: – Domnule CorneliuPorumboiu, ce va atras la acest subiect delicat – oprivire retrospectivã asupra Revoluþiei din 1989(delicat din cel puþin douã motive: pentru cã nuºtim, nu vom ºti foarte curând ce s-a întâmplat cuadevãrat ºi, în al doilea rând, date fiind precedenteleabordãri cinematografice ale aceleiaºi teme,cu rezultate, pentru a mã exprima decent,Corneliu Porumboiupenibile)? A fost un pariu cu sine, un pariu cupublicul, un pariu cu România?Corneliu Porumboiu: – În primul rând trebuiesã spun cã am pornit de la o emisiune de televiziunerealã, vãzutã în urmã cu ºase ani, emisiunecare m-a impresionat – am râs, am plâns ºi-amîntrerupt-o la un moment dat – ºi subiectul arãmas cumva în mine. Când m-am apucat sã scriuscenariul l-am scris foarte repede, cred cã s-a scrissingur. Pe de altã parte, mi-a plãcut, m-a atras unalt lucru: sã prezint personajele, fiecare cu adevãrullui. Nu m-a interesat sã dau un rãspuns, cisã prezint fiecare personaj în sine, cu adevãrurilelui, cu existenþa lui din ultimii 16 ani.Daniel Moºoiu: – Credeþi cã regizorii românicare au fãcut dupã ‘90 filme pe aceastã temã aucãutat sã prezinte adevãrurile lor, sã gãseascãsoluþii?Corneliu Porumboiu: – Din pãcate, cred cãs-au cãutat soluþii, s-au cãutat Adevãruri cu majusculã.Pe mine nu mã intereseazã asta, euprezint destine, prezint oameni, asta m-a atras lasubiect: adevãrurile fiecãruia.Adrian Þion: – Ultimele 40 de minute din filmse petrec într-un studiou de televiziune. Nu vafost teamã cã filmul va fi prea static, cã nu vaavea prizã la public?Corneliu Porumboiu: – Asta a fost o provocarepentru mine. Dar când am început ºi am scrisscenariul, am vãzut cã totul se construieºte acolo,cã totul se susþine ºi am zis ok, nu mai conteazã,cred cã publicul – dacã va fi interesat – va mergedupã mine; ºi a mers, din fericire.Daniel Moºoiu: – Cât de solidar vã simþiþi cucolegii de generaþie? Ce vã leagã de ei?Corneliu Porumboiu: – Cred cã, în primulrând, toþi încercãm sã facem un cinema sincer.Cãutãm un limbaj, ne cãutãm pe noi în poveºtilepe care le facem. Sunt prieten cu mulþi dintre ei.Ce mi se pare cel mai important e cã fiecare esteconºtient cã se cautã pe sine prin cinema ºi nuexistã rivalitãþi, nu transformãm asta într-o competiþie.Ioan-Pavel Azap: – Care dintre premiile “racolate”pânã acum vã este cel mai drag?Corneliu Porumboiu: – Foarte important pentrumine, pentru urmãtoarele mele proiecte, pentrucariera mea este Camera d’Or de la Cannes.Pe de altã parte, cel mai drag mi-este Premiul publiculuide la Cluj. Pentru cã atunci când încerciun cinema de autor, încerci un cinema personal,dacã ai ºi recunoºtinþa publicului, nu poþi sã îþidoreºti mai mult.Mihai Chirilov: „Peste câþivaani sãlile din Cluj în care sedesfãºoarã TIFF o sã fie uºorneîncãpãtoare”Ioan-Pavel Azap: – Mihai Chirilov, începândcu ediþia din acest an a TIFF-ului eºti directorplin, pe lângã postura de selecþioner. Ce s-aschimbat în viaþa ta ºi ce s-a schimbat în viaþaTIFF-ului prin acest fapt?Mihai Chirilov: – Nu cred cã s-a schimbatnimic în viaþa TIFF-ului, n-am venit cu o metodãnouã de lucru. N-am fãcut decât, cum se zice întermeni computeristici, copy and paste dupãmetoda de lucru folositã de Tudor Giurgiu. N-amde ce sã implementez lucruri noi câtã vremesistemul funcþioneazã. Este vorba mai mult de untest de anduranþã, pentru cã festivalul creºte de laun an la altul, creºte independent de noi – ºi enormal sã se întâmple aºa –, iar el trebuie strunitla un moment dat, trebuie þinut în mânã pentrucã altfel poate sã alunece în direcþii destul denasoale. Dar n-a fost cazul anul ãsta, deºiproporþiile pe care le-a luat TIFF-ul au fost destulde mari – ºi ca numãr de filme, ºi ca numãr deinvitaþi, ºi ca numãr de spectatori. Probabil cã încâþiva ani sãlile astea trei din Cluj în care nedesfãºurãm noi o sã fie uºor neîncãpãtoare, celpuþin aºa vreau sã sper...Daniel Moºoiu: – Citeam într-un ziar cã laanul organizarea festivalului la Cluj e pusã subsemnul întrebãrii, având în vedere reacþiaautoritãþilor locale clujene, modul în care ele s-auimplicat în desfãºurarea acestei ediþii...Mihai Chirilov: – Depinde de ce autoritãþilocale vorbim, cã dacã vorbim de autoritãþile destat – de consiliul local, de primãrie º.a.m.d. – n-avem de ce sã ne plângem, anul ãsta a fost jos cupãlãria. Sigur cã niciodatã nu ne-ar strica maimulþi bani decât primim, dar când spunem cãfestivalul nu a fost susþinut din interior, adicã dinCluj, ne referim în principal la companiile private,la oamenii de afaceri locali, la firmele private carenu au contribuit la ediþia asta decât cu 4 la sutãdin bugetul final, ceea ce este ridicol de puþin.Ioan-Pavel Azap: – Vreau sã te întreb dacã veziînainte toate filmele aduse în festival?Mihai Chirilov: – Pãi, tu ce crezi?... Normal cãle vãd pe toate. Existã însã cazuri excepþionale,cum a fost în acest an, când este vorba desprefilme foarte noi, care au premiera cu cinci zileînaite de TIFF, la Cannes sã spunem, ºi atunci nu14 TRIBUNA • NR. 92 • 1-15 iulie 200614BlackPantone 253 U