Vizualizare imagine

BlackPantone 362 U-verdesumarpe la ClujClaudiu GrozaCãldurã mare, ploaie aºijderea 2editorialLetiþia IleaBOOKFEST 2006 3carteaIoana CistelecanVerbalizarea ventrilocã 4Graþian CormoºÎn lumea Irinei Petraº 4Alexandru JurcanPrecum sãrutul unui condamnat la moarte 5Mihaela Malea StroeUn anti(neo)roman transmodern 5comentariiHoria Ion GrozaPatetismul surd al vieþii de toate zileleFaþete noi ale liricii lui Gabriel Stãnescu 6imprimaturOvidiu PecicanEchinoxismul. Instrument de lucru 8telecarnetGheorghe GrigurcuScriitorul, ieri ºi azi 9sare-n ochiLaszlo AlexandruGoma la tribunal (II) 10opiniiFrancisc LászlóUn frate pentru Cain ºi Abel! 12incidenþeHoria LazãrScara ºi oglinda (I) 13TIIFF 2006Au vãzut pentru dumneavoastrã 17Lucian MaierScara ºi oglinda (I) 18TIFF-Top Minitop 21poemul de la FiadDan Coman 23interviude vorbã cu Irina Petraº„Limba românã este cea care m-a ales pe mine” 24remarci filosoficeJean-Loup d'AutrecourtAdevãrul ºi corespondenþa cu realitatea 27evocareMircea Vaida VoevodVasile Rebreanu: numele ºi opera 28educaþieSorina Paula BolovanÎntre istoria localã ºi cea regionalãCâteva consideraþii asupra problematicii 29Eugen S. CucerzanEtica afacerilor 30flash-meridianIng. Licu StavriChe Guevara - icoana unui secol frãmântat 31musicaVirgil MihaiuFestivalul ieºean sub gândul lui Oschanitzky 32teatruStracula AttilaBlues pentru corpus suprarealisticus 34zapp-mediaAdrian ÞionRomânia mediocrã 341001 de filme ºi nopþiMarius ªopterean20. Ford - Wayne 35plasticaLivius George IleaRetrospectiva Doina Hordovan 36plasticaRetrospectivaDoina HordovanLivius George IleaDemarcatã doar printr-o provizorie acoladãdin perspectiva reevaluãrilor criticerecente, pictura celei de-a doua jumãtãþide secol al XX-lea din România îºi revendicã dreptulla istorie. O istorie dramaticã, contorsionatãacuzând intruziunea barbarã în arealul artistic aideologiei comuniste, a totalitarismului.Recenta expoziþie retrospectivã semnatã DoinaHordovan ne îndeamnã la un esenþial exerciþiu dememorie prin care parcursul exemplar al pictoriþei- unul dintre numele ºi energiile de referinþã alepicturii contemporane clujene (ºi nu numai) – serevelã în plan secund jalonat de reacþiile criticeprompte venite dinspre personalitãþile activeafiliate mediului artistic din epocã.Doina Hordovan pãrelnic “rãtãcitã în altã constelaþie,cea a Clujului” s-a nãscut la 19 mai 1934la Sibiu, locaþie care i-a rãmas, dupã cum remarcaV. Rebreanu, asemeni Micului Prinþ, planeta ei detainã. Între 1952-58, urmeazã cursurileInstitutului de Arte Plastice “N. Grigorescu”,Bucureºti, secþia picturã monumentalã, clasa profesorSt. Constantinescu, unde se mai numãrauprintre dascãli nume de ºcoalã interbelicã(Anastasiu, Labin, Lowendall, Miracovici, º.a.).Din 1959 expune cu regularitate în cadrul acþiunilororganizate de Filiala U.A.P. Cluj urmãrindu-ºi cu netulburatã tenacitate ºi echilibru propriuldestin artistic. Între anii 1966-1989 (când se pensioneazãca lector universitar) se dedicã unei stimulativeactivitãþi didactice în beneficiul studenþilorInstitutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” dinCluj, participã la tabere de creaþie la Mãcin,Turcoaia, Luncaviþa, Lãzarea, Calica ºi întreprindecãlãtorii documentare în þãri din fostul lagãrsocialist: Bulgaria, Cehoslovacia, U.R.S.S., R.D.G.Un C.V. reprezentativ din care nu lipsescprezenþele în cadrul expoziþiilor internaþionale:Filiala U.A.P. Cluj la Titograd (1968), expoziþiilecolective ale Uniunii în R.D.G. (1974), Torino(1975), Berlin (1974), Viena (1986), sau laFestivalul Internaþional de Picturã “Cagnes surMer” (Franþa, 1985). În anii 1966 ºi 1969 esteinvitatã a Fundaþiei de picturã “FrancoisDenoyer”, respectiv a primãriei oraºului St.Cyprien (Franþa). Doina Hordovan îºi puncteazãevoluþia cu parcimonie prin expoziþii personale,care, deºi rare, aduc de fiecare datã mãrturiielocvente privind etapele creaþiei sale artistice.Artista abordeazã practic toate genurile ºi tehnicileafiliate tradiþional picturii urmând imperativeleºi disponibilitatea sa afectivã de moment. Îndomeniul artelor decorative se manifestã prinlucrãri în tehnicile batic ºi tapiserie, iar în cel alartei monumentale – prin participãri la executareaunor lucrãri colective, comenzi sociale, precumfresca de la Casa de Culturã din Cugir (1961), saula Cluj: zgrafitto-ul de la Centrul de recoltare asângelui (1963), relieful de gips-gresie din ClãdireaTelefoanelor (1970), relieful din lemn de la Casade Culturã a Studenþilor (1970), acesta din urmãrealizat dupã un proiect personal. Lucrãri aleDoinei Hordovan au fost achiziþionate de MuzeulBrukenthal, Sibiu, Muzeul Naþional de Artã,Bucureºti ºi Cluj, Muzeul de Artã Contemporanã,Galaþi, cât ºi de cãtre numeroºi colecþionari particularidin þarã ºi strãinãtate.Dincolo de aceste câteva date “tehnice” ilustrândbiografia unui artist plastic, n-ar fi lipsit deinteres, spicuind ecouri din presa vremii, sãurmãrim receptarea criticã “la cald” a operei artistei,a etapelor parcurse în contextul evoluþiei generalea conceptelor estetice vehiculate în epocã.Începutul anilor ’60 aducea pe fondul unei relativerelaxãri a presiunii ideologice, un suflu nouîn climatul general al picturii din România.Eludarea canoanelor artei oficiale a realismuluisocialist de inspiraþie sovieticã, implica, dreptefort identitar recursul la tradiþie (filoane bizantine,populare, arhaice) cât ºi “reconectarea” lavocaþia experimentalã a modernismului european.Petru Comarnescu, unul dintre cei care aususþinut aceastã tendinþã, deturneazã cu abilitateþinta criticã în beneficiul noii orientãri: “Negândim la Doina Hordovan, care cu logicã, bungust ºi inventivitate ºtie sã îmbine diferite obiecte– flori, ºtergare ºi alte produse populare – pentrua construi în sensul coloritului ºi decorativitãþiipopulare adevãrate poeme cromatice.”Comentarii consemnate în presa zilei, semnatede cãtre rectorul de atunci al I.A.P. “IonAndreescu”, Daniel Popescu sau de cãtrepreºedintele Filialei U.A.P. Cluj, Iosif Bene, pemarginea “Expoziþiei Tineretului”(1963) sau a“Expoziþiei Regionale de Artã Plasticã” (Cluj,1965) atestã participarea promiþãtoare a artisteialãturi de alþi tineri pictori clujeni (MargaretaNemeº, Paul Sima, Mircea Vremir).Urmare în pagina 33ABONAMENTE: Cu ridicare de la redacþie: 90.000 lei, 9 lei – trimestru, 180.000 lei, 18 lei – semestru, 360.000 lei, 36 lei – un anCu expediere la domiciliu: 144.000 lei, 14,4 lei – trimestru, 288.000 lei, 28,8 lei – semestru, 576.000 lei, 57,6 lei – un an. Persoaneleinteresate sunt rugate sã achite suma corespunzãtoare la sediul redacþiei (Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1) sau sã o expediezeprin mandat poºtal la adresa: Revista de culturã Tribuna, cont nr. R035TREZ2165010XXX007079 B.N. Trezoreria Cluj-Napoca.Cititorii din strãinãtate se pot abona prin S.C. Rodipet S.A. cu sediul în Piaþa Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureºti, România,la P.O. Box 33-57, la fax 0040-21-318.70.02 sau email abonamente@rodipet.ro; subscriptions@rodipet.ro sau on-line la adresa www. rodipet.ro.Tipar executat la Imprimeria Ardealul,Cluj-Napoca, Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 146.Telefon: 0264-413871, fax: 0264-413883.36BlackPantone 362 U-verde