Vizualizare imagine

BlackPantone 253 Uflash-meridianChe Guevara - icoana unuisecol frãmântatIng. Licu Stavri• Renascentistul Francis Bacon spunea în 1625cã “unele cãrþi trebuie gustate, altele înghiþite pede-a-ntregul ºi câteva, puþine, mestecate ºidigerate.” La acestea din urmã se referãromancierul britanic Melvyn Bragg în volumulThe Great Unread: 12 Books that Changed theWorld (Marile necitite: 12 cãrþi care au schimbatlumea), publicat de Hodder & Stoughton. Aºacum reiese din titlu, nu este voba de cele maipopulare cãrþi din toate timpurile, ci de cele careau influenþat modul de a gândi al omenirii, înmare parte nefrecventate de cititorii moderni. Iatãcare sunt ele: Isaac Newton, PrincipiaMathematica (1687); Marie Stopes, Married Love(1918); Magna Carta (1215); The Rule Book ofAssociation Football (1863); Charles Darwin, Onthe Origin of Species (1859); William Wilberforce,On the Abolition of Slavery (1789); MaryWollstonecraft, The Vindication of the Rights ofWoman (1792); Michael Faraday, ExperimentalResearches in Electricity (1839); RichardArkwright, Patent Specification for Arkwright’sSpinning Machine (1769), The King James Bible(1611); Adam Smith, An Inquiry into the Natureand Causes of the Wealth of Nations (1776); TheFirst Folio Shakespeare (1623). Observãm cã listapublicatã de International Herald Tribune sereferã în exclusivitate la spaþiul englez. LipsescPlaton, Aristotel, Kant, Marx, Freud sau Mao.Mai observãm reprezentarea generoasã a secolelorXVII ºi XVIII – oare pe atunci se gândea maibine?• The Irish Times prezintã, sub semnãtura luiEilleen Battersby, un romancier japonez transpuspentru prima oarã în englezeºte, deºi scrierile saledateazã din ultimele decenii ale secolului trecut.Este vorba de Taichi Yamada, cu romaneleStrangers (Strãini) ºi In Search of a Distant Voice(În cãutarea unei voci din depãrtare), apãrute laeditura Faber. Ambele romane au înfruntat binetrecerea timpului, iar Yamada este comparat cuHaruki Murakami în ceea ce priveºte oscilareaîntre tradiþiile nipone strãvechi ºi eleganþaoccidentalã a scriiturii, dar ºi cu romancierulamerican Paul Auster, cu care are în comun unfin simþ al supranaturalului ºi al profunzimilorneliniºtitoare ale existenþei.• O scriitoare foarte popularã în Marea Britanieeste Minette Walters (tradusã ºi la noi cu câtevaromane, la editura “Miron”), maestrã a genuluipoliþist. Pe numele adevãrat Minette CarolineMary Jebb, ea este licenþiatã în francezã auniversitãþii din Durham. A publicat, la început,nuvele sentimentale în revistele pentru doamne,iar la 37 de ani a încredinþat tiparului primulroman poliþist, The Cold Room, care, apãrut în1992, a câºtigat numeroase premii. În cele circacincisprezece cãrþi publicate de atunci, MinetteWalters se dovedeºte preocupatã de schiþarea unuifundal realist, de probleme sociale ºi de temaerorilor judiciare. Autoarea atribuie acestepreferinþe unei tradiþii de familie: strã-unchiul ei,Joshua Jebb, a fost inspector general alînchisorilor la începutul secolului XIX ºi s-ainspirat din ideile reformatoarei Elisabeth Frypentru a ameliora soarta deþinuþilor. Cel mai nouTRIBUNA • NR. 92 • 1-15 iulie 2006roman al autoarei, The Devil’s Feather (Panadiavolului) combinã intriga poliþistã cu reportajulde rãzboi: eroina, Connie Burns, corespondentãde rãzboi pentru Agenþia Reuters, cãlãtoreºte înSierra Leone ºi în Irak, pe urmele unui ucigaº înserie ce pozeazã ca mercenar ºi lasã în urma saun lung ºir de “victime colaterale”.• Spania, 1936 – 1939. Se împlinesc ºaptezeci deani de la izbucnirea rãzboiului civil spaniol, prilejcu care cineastul italian Leonardo Tiberi adezgropat din arhivele “Instituto Nazionale Luce”,câteva filme documentare dedicate aceseiconflagraþii, la care Italia lui Mussolini aparticipat cu voluntari, armament, dar ºi cucineaºti – fireºte, de partea lui Francisco Franco.Interesant este cã “Instituto Nazionale Luce”,fondat de Duce, a devenit repede un instrumental propagandei statului fascist totalitar. ªi maiinteresant este cã el a supravieþuit rãzboiului ºiºi-a pãstrat arhiva cvasi-intactã. Printredocumentarele selectate de Tiberi, ne informeazãLa Repubblica, se numãrã Arriba, Espana!, unfilm de propagandã în sensul cel mai caricaturalal termenului, No pasaran!, mult mai fin lucrat,cu intenþiile propagandistice abia vizibile ºiEspana, una, grande, libre, în care se cade dinnou în manicheism.• La “Victoria and Albert Museum” din Londras-a deschis o expoziþie de afiºe intitulatã CheGuevara: Revolutionary and Icon. Dupãcronicarul ziarului Le Monde, portretul lui Cheeste imaginea cea mai des reprodusã din lume,fiind folositã, adaptatã, mitizatã, reciclatã saudeformatã de toate categoriile de cãutãtori depublicitate, de la politicieni la artiºti ºi lavânzãtorii de ochelari de soare. Expoziþialondonezã prezintã o mare diversitate de afiºe cuportretul lui Guevara realizat de Alberto Korda,de la Iisus cu o coroanã de spini la beretaMaddonei ºi la diferitele reclame pentru ceaiuri,creme de faþã, pachete de þigãri etc. Nu e lipsit deinteres sã aflãm cum a fost pus în circulaþie acestportret. La 5 martie 1960, cam la un an dupãtriumful revoluþiei cubaneze, Fidel Castro prezida,în cimitirul din Havana, o ceremonie funebrã înmemoria a 80 de docheri cubanezi uciºi deexplozia unui cargobot francez. El Lider Maximoacuza CIA de a fi organizat un atentat. Alãturi deel, invitaþii speciali Jean Paul Sartre ºi Simone deBeauvoir. Fotograful personal al lui Castro,Alberto Korda, îi fotografiazã pe oaspeþi, dar întrunuldintre cadre este prins ºi ministrul cuban alindustriilor, Ernesto “Che” Guevara, cu vesta sade piele, bereta cu stea roºie în cinci colþuri ºibarba neagrã care-i înrãma faþa. ArgentinianulGuevara este cel ce i-a invitat în Cuba pe Sartre ºide Beauvoir. Revizuind, ulterior, imaginileimortalizate pe film, lui Korda îi place cum a ieºitfotografia cu Guevara. În Cuba, ea va fireprodusã pentru prima oarã în ziarul Revolucion,în aprilie 1961, pentru a ilustra anunþul uneiconferinþe a lui Che. Într-un numãr din ParisMatch din august 1967, fotografia însoþeºte unreportaj din America Latinã. La 8 octombrie 1967Che Guevara este ucis în jungla bolivianã. Laprimul miting organizat la Havana în memoria sa,Castro se adreseazã mulþimii având în spatefotografia lui Che, mare cât cinci etaje ale clãdiriice adãpostea Ministerul de Interne. Estemomentul când portretul executat de Korda intrãcu adevãrat în istorie. Difuzarea lui mondialã esterapidã. Un editor italian cu vederi de stânga,Giangiacomo Feltrinelli, obþine, în 1968, dreptulde a publica Jurnalul þinut de Che în Bolivia, cucare prilej tipãreºte sute de afiºe pe care ºi leînsuºesc studenþii italieni ºi francezi aflaþi în plinãrevoltã împotriva sistemului. Dincolo de mesajulpolitic, portretul lui Che are totul pentru a place:tinereþe, hotãrâre, trãsãturi frumoase, energieromanticã.• Realizatorul austriac Michael Haneke (autorulfilmului Pianista, Marele Premiu al Juriului laCannes, 2001) a refuzat în ultimul moment sãprezideze Festivalul Internaþional al Filmului de laMoscova din iunie-iulie a.c., citim în cotidianul LeMonde. El a fost înlocuit de regizorul rus AlexeiUcitel. Catherine Deneuve va fi preºedinta juriuluicelui de al 63-lea Festival de la Veneþia, programatîntre 30 august – 9 septembrie. În programulMostrei veneþiene, seri speciale dedicate luiRoberto Rossellini, Mario Soldati ºi LuchinoVisconti, pentru aniversarea unui secol de lanaºterea lor. Tot la Veneþia va fi prezentat înavanpremierã mondialã, pe 7 septembrie, filmullui Kenneth Branagh dupã Flautul fermecat.•31BlackPantone 253 U31