BlackPantone 253 Uregizorul fac-totum Takeshi Kitano darabandonatã pe parcurs) ºi pentru umorulinvoluntar (singura consolare la ieºirea din salã);3. O scurtã cãlãtorie în paradis / A Little Tripto Heavben (SUA / Islanda, 2005; r. BaltasarKormakur): pentru cã – recomandat ca un „neonoir”(deºi singurul negru adevãrat din film este...Forest Whitaker!) – mã aºteptam sã vãd un filmincitant, de urmãrit, dacã nu cu sufletul la gurãmãcar cu interes; în schimb, am vãzut unul dintrecele mai banale policier-uri „americãneºti”, cu unfinal absolut penibil.Lucian MaierCele mai bune trei filme:1. Acordorul de cutremure / The Pianotunerof Earthquakes (Anglia, 2005; r. Fraþii Quay):reverie filmicã, o poveste aflatã la intersecþiapoeziei cu filosofia, a teatrului cu opera ºi cucinematografia, a arhitecturii cu muzica;2. Taxidermia / Taxidermia (Ungaria, 2006; r.György Palfi): pentru cã reuºeºte sãconceptualizeze în imagini dincolo de alunecãrile(neîmplinirile) estetice, formale;3. Dulcea ei rãzbunare / Sympathy for LadyVengeance (Coreea de Sud, 2005; r. Park Chanwook):pentru regizorul corean, fiindcã a reuºit sãcreascã de la o peliculã la alta.Cele mai proaste trei filme:1. Capcanã fatalã / Hard Candy (SUA, 2005;r. David Slade): pentru cã vrea sã fie un FunnyGames feminin(ist) dar sfîrºeºte prin a fi unStupid Game exemplar;2. Clãdirea iacubianã / Omaret Yacoubian(Egipt, 2005; r. Marwan Hamed): pentru cã a fostpromovat ca un film-baros, demolator de mituritabuuri islamice (fãrã a fi menþionat faptul cã esteaºa pentru... egipteni!), fiind de fapt o excursietelenovelisticã prin locuri mai mult decît comunesocietãþii occidentale;3. Duº rece / Douches froides (Franþa, 2005;r. Antony Cordier): pentru cã vrea sã fie o trecerepe sub microscop a lumii adolescentine aflate înplinã crizã, reuºind doar sã aducã spectatorul înpragul crizei prin platitudinea expresiei actoriceºtiºi prin articulãrile narative.Florian-Rareº TileagãCele mai bune trei filme:Din ce am reuºit sã gust cu nesaþ anul ãsta, laTIFF, trei filme nu-mi dau nici acum pace. Pelocul trei, ca sã zic aºa, e Izolaþi / Aislados(Spania, 2006; r. David Marques), de acumobligatoriu de vrei sã ºtii cum aratã un recitalparodic despre cliºeele de comunicare, cu bugetjignitor de mic. O bijuterie de film, sigur peumorul lui ºi dezarmant de explicit. Vine apoimai mult decât celebrul A fost sau n-a fost? al luiCorneliu Porumboiu (România, 2006), filmul-tortde aniversare a celor patru-cinci ani de cândcinematografia noastrã a intrat în normalitateesteticã. Dar mai doborâtor ºi durabil decât lecþiade artã a lui Porumboiu rãmâne Poveºti cudescântec (Mexic, 2005; r. Alejandro Valle). Unmaraton tematico-scenografic demn de cele maisavante compoziþii ale unora ca Helmut Stürmersau Silviu Purcãrete, ca sã vorbim pe limbanoastrã.Cele mai proaste trei filme:Dincolo, la boacãne, cea mai rezonabilã eAura (Argentina, 2005; r. Fabian Bielinsky), unfilm cam în trei bujii, cât timp doar <strong>imagine</strong>asuperbã, coloana sonorã ºi ariditatea acþiunii teþin în fotoliu. Pãcat. ªi mai dezamãgitor e Cummi-am petrecut sfârºitul lumii al lui CãtãlinMitulescu (România, 2006) – o reeditareinteresantã a Moromeþilor lui Gulea. Dar, fiindcãvroiam cu toþii sã vedem mai mult decât o frescãredundantã a comunismului, isprava lui Mitulescunu trece de o sintezã cam nesigurã întredocumentar ºi film pãstos. Asta e. Însã în „topulruºinicã” stã naiva ºi stupida Comunitate / Lacomunidad (Spania, 2000; r. Alex de la Iglesia),un „ceva” disperat de comercial, salvat pe alocuride umor negru.Kitch-uri definitive n-am vãzut la festival.Oricum, topurile sunt subiective ºi nu vor sã deasenzaþia cã TIFF-ul e jumate aur, jumate pleu.Adrian ÞionCele mai bune trei filme:1. Trãieºte / Va, vie et deviens (Franþa, 2004;r. Radu Mihãileanu);2. 800 de gloanþe / 800 Balas (Spania, 2002; r.Alex de la Iglesias);3. Clãdirea iacubianã / Omaret Yacoubian(Egipt, 2005; r. Marwan Hamed).Am meditat / ezitat îndelung asupra celor treipoziþii din topul cerut, clasament extrem de sever(numai trei titluri). Asta pentru cã iubesc cupatimã filmul ºi îmi vine greu sã selectez doar treifavorite din rãsfãþul oferit de TIFF-ul din acest an.Totuºi, impactul pe care l-a avut asupra meafilmul lui Radu Mihãileanu îl recomandã pentruprimul loc, fie ºi numai pentru douã din multelelui calitãþi: caldul sãu mesaj umanitarist ºiexemplara sugestivitate a narãrii cinematografice.800 de gloanþe atrage atenþia asupra unui regizorimportant, care pune cu meºteºug pe ecrannostalgia dupã lumea filmului de altãdatã ºivalorile acesteia. Remarcabilã frescã a lumii arabedin cosmopolitul Cairo, Clãdirea iacubianãbeneficiazã de interpretarea unor actori deprestigiu, fiind mai mult decât o ecranizare dupãun roman de succes.Dacã ar fi existat ºi a patra poziþie în acesttop, ea ar fi fost ocupatã de pelicula lui CorneliuPorumboiu A fost sau n-a fost?. Trebuie sã remarcaici revirimentul filmului românesc. La ediþia acincea a TIFF-ului peliculele autohtone au fosturmãrite cu interes sporit, au fost aplaudate înplinã proiecþie, au primit importante premii. Esuficient pentru un bilanþ subiectiv.•În numãrul urmãtor al revistei noastre puteþi citiun interviu cu regizorul Radu Mihãileanu (Trahir /A trãda, 1993; Train de vie / Trenul vieþii, 1998; Va,vis et deviens / Trãieºte, 2005), membru în juriulediþie 2006 a Festivalului Internaþional de FilmTransilvania.Paginile TIFF 2006 au fost realizate deIoan-Pavel Azap.22 TRIBUNA • NR. 92 • 1-15 iulie 200622BlackPantone 253 U
BlackPantone 253 Upoemul de la FiadDan ComanUn alt participant al Taberei de Poezie de la Fiad-Bistriþa-Cluj, 24-28 mai 2006, a fost ºi bistriþeanul Dan Coman. Dupã cumscrie chiar el, undeva în ultimul volum, „Dan Coman s-a nãscut la 5 februarie 2000 în localitatea Moisei, judeþul MM.Atunci s-a însurat, ºi-a schimbat numele, a devenit poet (...) – ºi de-atunci pînã azi a fãcut un copil, a scris douã cãrþi, leapublicat, a lãsat-o baltã cu scrisul ºi s-a dedat întru-totul predãrii educaþiei antreprenoriale la Liceul Sportiv din Bistriþa”. Cãrþilede care este vorba: Anul cîrtiþei galbene, Ghinga ºi volumul underground Doamne-Doamne (2006), cuprinzînd noi poeme vechi,interesante pentru biografia autorului, din care redãm ºi noi douã.Cuceritorula venit un bãrbat numele lui era cam pionierescdar îi spunem cu toþii Cuceritorulîn tainã i-am arãtat apartamentul în tainã i-amvorbit despre dana harpa(aveam o voce de cîntãreþ flamenco)locuiam la bistritz deasupra mãrii (la un kilometruºi jumãtate sub noi peºtele nostru atît demãrunt)aveam pregãtite zeci de femei gata sã se sacrificedar Cuceritorul era obosit ºioboseala îi mãrise într-atît ochii încît vedeaamãnunte care nouã ne scãpaui-am pus la dispoziþie sufrageria aveam acolo unpat bun ºi aveam acoloo scrumierã cît un urs (jumãtate era plinã e dreptºi animalele tutunului nu încetau sã se jigneascã)Cuceritorul avea lipitã de gurã o gurã de fetiþãinsomniacãdar nu ºi-a îngãduit nici o clipã s-o foloseascãvroia doar sã se odihneascã aºa cã l-am întins cumare grijã pe patºi l-am acoperit iute cu încã vreo douãsprezecepaturiapoi am chemat-o pe dana harpa (asta fãcea totce-i spuneam)am hotãrît cã-i musai sã se ascundã sã sepoceascã sã-ºi taie cît de repede mîinile.seara a nins. (marea a rãmas nemiºcatã ºipe fundul ei peºtele nostru creºtea simþitor)pisica de mareanimalul acesta îmi tot nãpãdea fruntea nu ºtiuce naibaîncercam sã mã abþin dar nu reuºeamdoamna iulia plutea spre mine pe un fel de canoe(mai tîrziu aveam sã aflu cã era respiraþiabãrbatului ei)nu ºtiu cum se fãcuse searã ºi ca in fiecare searãpenisul îmi zvîcnea pe dupã inimãne-am aºezat pe o bancã am deschis guriledeodatãau început sã iasã fluturii erau cît prunelebistriþenedãdeau din aripi ce dãdeau apoi plesneau debucurieþîºnea din ei un lichid roz destul de tare la capetemuºcam din el ca dintr-un cîrnãcior polonezne-am întreþinut aºa vreo ºapte zilevreme în care splina îmi tot exploda sub formã deartificiiapoi ne-am ridicatpe la mijlocul drumului am rãmas singurmeduza bãtrînã a doamnei iulia nimerise într-unacvariu roºuglasul ei ca un peºte de apã dulce se tot încurcaprintre ierburinumele meu creºtea în elera acum un pumn de icre tinere•cînd am intrat în dormitor pentru a închideferestreleam vãzut-o pe dana cum în faþa oglinziiîncerca sã-ºi atingã cu limba sînii umflaþimic elogiu doamnei iuliane-am întîlnit la poarta spitaluluidin cauza emoþiei m-am adîncit pînã la glezne înpãmîntsute de genunchi mici ºi ascuþiþi au început sã sejuleascã de genunchii meiîmi era puþin teamã puþin ruºinedoamna iulia purta o meduzã bãtrînã în loculrochiei de varãm-am apropiat de ea speram sã nu-mi zãreascãt.s. khasis, Dan Coman ºi Matei Man pe terasa cabanei din FiadTRIBUNA • NR. 92 • 1-15 iulie 200623BlackPantone 253 U23