Varianta PDF

RIMBAUD VÅNTURå-LUME ßI EXPERIEN¥A POETICå 19La [aptesprezece ani, la prima sa întâlnire cu poezia, Rimbaud accept`condi]iile acesteia. Desigur, îi cere s` lase cât de cât loc pentru ura care îlmacin`, pentru spiritul s`u mu[c`tor [i batjocoritor; desigur, nu face altcevadecât s`-[i reverse neantul care îl mistuie, f`r` s` brodeze stele, floricele [ialte legume lirice, dar accept`, în cele din urm`, echilibrul pe care i-l ofer`ea, cl`de[te, prin ea, o punte de în]elegere cu oamenii, se situeaz` în ceva [ifa]` de ceva. Starea lui este cam ca aceea a lui Baudelaire, un Baudelairemai tân`r, mai precoce, mai aspru, un Baudelaire care înc` i-ar mai imita peBanville [i Hugo, care va fi înlocuit p`catul str`mo[esc cu r`ul social, unBaudelaire care, n`scut fiind dup` Baudelaire, ar împinge otr`vurile acestuia[i mai departe, preluându-i [i gustul, [i oroarea, deopotriv`, atât fa]` despurc`ciune, cât [i fa]` de viciu ori ]icneal`. Poezia mai este [i un mijloc deobi[nuire cu lumea, un mod de a vie]ui în pace cu oamenii, vreau s` spun otribun` liber` de la care po]i s`-]i arunci injuriile [i blestemele asupraoamenilor. Poetul este un înger, iar oamenii sunt ni[te porci. ßi iat`-l peRimbaud ponegrindu-i pe preo]i, pe cump`ta]i, pe Hristos cel pr`d`tor devigoare, pe iubi]ele, pe în]elep]i [i pe drep]i. Nu vorbesc de „volatilizarea luiThiers [i-a lui Picard“ 6 , de „drumul de onoare“ 7 al patriei. S-a c`]`rat învârful tribunei, judec`, osânde[te, d` verdicte. Pu]in mai tare decât restullumii, dar de fapt ca tot restul lumii. Se afl` pe linia burghez`, f`r` îndoial`,trage concluzii împotriva celorlal]i, dar, la urma urmei, important nu esteîmpotriva cui tragi concluzii, ci s` o faci împotriva cuiva, deci s` tragi, pur[i simplu, concluzii. De altfel, în clipa aceea el este poet, iube[te poezia,public`, scrie versuri în form` fix`, compar` o tân`r` poetes` cu Sofocle,cite[te lucruri de[ucheate, este comunard [i pune la cale proiecte pentrualc`tuirea unei constitu]ii sau a unui falanster, mai [tii... De-ar fi continuata[a, dup` ce vârsta i-ar fi strunit primele pasiuni, ar fi ajuns în Academie, laParis ori la Moscova, ce conteaz`?... Are, desigur, talent, dar, dac` negândim bine, toat` lumea are talent [i, cu vremea...6 « Le vol des Thiers et des Picards », apare în Chant de guerre parisien, inserat înScrisoarea Vizionarului, din 15 mai 1871, \mpreun` cu Mes petites amoureuses [iAccrupissements. Poemul lui Rimbaud, al c`rui titlu vine de la parnasianul François Coppée[i al s`u Chant de guerre circassien, nu reprezint` doar o adeziune la spiritul revolu]ionar alComunei din Paris, ci [i un pamflet \mpotriva poeziei sentimentale [i bucolice a romanticilorparnasieni. Thiers, [eful puterii executive, din februarie 1871, [i Picard, Ministrul de interne,sunt compara]i cu Eros [i Psyché. Cuv~ntul vol, utilizat de Rimbaud, are o semnifica]iedubl`, at~t de zbor (reamintind de fuga \n balon a lui Gambetta, c~teva luni mai devreme),c~t [i de furt. (n. tr.)7 « Le sentier de l’honneur », în Mauvais sang, din Une saison en enfer. Fragmentul seprezint` sub forma unui monolog, pe care critica rimbaldian` \l mai nume[te [i alconscrisului; se reg`sesc, aici, tema mercenarului, cea a spectrului unei mor]i pe c~mpul delupt`. (n. tr.)