Revista RO.aliment editia 5 - expertul tau in industria alimentara
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
COVER<strong>RO</strong>A<br />
RISIPA<br />
ALIMENTARĂ<br />
PLANURI DIN CE ÎN CE MAI PUȚIN<br />
AMBIȚIOASE ALE UE<br />
OMENIREA I<strong>RO</strong>SEȘTE O TREIME DINTRE ALIMENTELE PE CARE LE P<strong>RO</strong>DUCE. A DA DEOPARTE BUCĂȚILE<br />
DE B<strong>RO</strong>CCOLI NEDORITE DINTR-O FARFURIE NU ESTE DOAR UN GEST CARE AR ARĂTA LIPSĂ DE<br />
MANIERE, CI ESTE, DE ASEMENEA, UN COMPORTAMENT NESUSTENABIL PENTRU PLANETĂ.<br />
O<br />
treime d<strong>in</strong>tre produsele<br />
<strong>aliment</strong>are – 1,3 miliarde<br />
de tone la nivel global – se<br />
irosește în fiecare an. Resursele<br />
utilizate pentru a produce și a<br />
transporta <strong>aliment</strong>ele sunt irosite<br />
atunci când acestea nu sunt<br />
consumate. Aproximativ 750 de<br />
miliarde de dolari se pierd pr<strong>in</strong><br />
<strong>aliment</strong>ele care ajung la coșul de<br />
gunoi. Care este impactul asupra<br />
mediului?<br />
DE CE ESTE IMPORTANT SĂ FIE STABILIT UN „NIVEL DE REFERINȚĂ”?<br />
Pentru a putea def<strong>in</strong>i obiective pert<strong>in</strong>ente în materie de reducere a risipei și pentru a se<br />
permite totodată măsurarea succesului oricăror <strong>in</strong>ițiative potențiale, este necesar să se<br />
conv<strong>in</strong>ă asupra unui punct de plecare sau a unui „nivel de refer<strong>in</strong>ță”, care să reflecte nivelul<br />
actual al risipei de <strong>aliment</strong>e.<br />
Inițiativele desfășurate până în prezent de statele membre și de diferite ONG-uri au declarat<br />
reduceri procentuale semnificative ale risipei, dar, în lipsa unui nivel de refer<strong>in</strong>ță comun, succesul<br />
relativ al acestor <strong>in</strong>ițiative este dificil de evaluat. Orice politică viitoare a UE priv<strong>in</strong>d combaterea<br />
acestui fenomen va necesita deci un acord priv<strong>in</strong>d un nivel de refer<strong>in</strong>ță european.<br />
Deșeurile <strong>aliment</strong>are contribuie<br />
la poluare. Energia necesară<br />
pentru a produce <strong>aliment</strong>e, pr<strong>in</strong><br />
combustibilii pentru tractoare<br />
și camioane, pr<strong>in</strong> producția de<br />
îngrășăm<strong>in</strong>te și pr<strong>in</strong> multe altele<br />
asemenea, degajă gaze cu efect<br />
de seră în atmosferă. În cazul în<br />
care emisiile anuale ale <strong>aliment</strong>elor<br />
ce se transformă în deșeuri ar fi<br />
eliberate de către o s<strong>in</strong>gură țară,<br />
aceasta ar fi al treilea cel mai mare<br />
poluator d<strong>in</strong> lume (după Ch<strong>in</strong>a și<br />
SUA). Iar cantitatea de apă irosită<br />
pe <strong>aliment</strong>ele aruncate la coș este<br />
enormă: un volum echivalent cu<br />
debitul anual al fluviului Volga d<strong>in</strong><br />
Rusia, potrivit ONU. A lăsa carne în<br />
farfurie este mai rău decât aproape<br />
orice altceva; aceasta reprez<strong>in</strong>tă<br />
o șesime d<strong>in</strong> consumul caloric al<br />
omenirii și producerea sa necesită<br />
aproximativ o treime d<strong>in</strong> terenurile<br />
cultivate, apă și cereale. Producerea<br />
unui kilogram de cereale necesită<br />
1.500 de litri de apă; un kilogram<br />
de carne de vită necesită de zece<br />
ori mai mult.<br />
Ultimele studii arată că suprafața pe<br />
care ar putea fi produse <strong>aliment</strong>ele<br />
aruncate în fiecare an depășește<br />
teritoriul Ch<strong>in</strong>ei.<br />
Produsele <strong>aliment</strong>are irosite de<br />
către consumator sunt în mare<br />
măsură o problemă a lumii bogate.<br />
În Europa, gospodăriile sunt<br />
responsabile pentru mai mult de<br />
jumătate d<strong>in</strong> cele 88 de milioane<br />
de tone aruncate în fiecare an.<br />
Se estimează că, dacă nu se iau<br />
acțiuni sau măsuri suplimentare<br />
de prevenire, cantitatea totală de<br />
<strong>aliment</strong>e irosite în UE se va ridica<br />
la aproximativ 126 de milioane de<br />
tone până în 2020.<br />
Studiul realizat de Asociația<br />
MaiMultVerde priv<strong>in</strong>d risipa de<br />
hrană în România, pe lanțul de<br />
distribuție, de la producători și<br />
importatori la consumatorii d<strong>in</strong><br />
mediul urban arată că în România<br />
cea mai mare risipă <strong>aliment</strong>ară se<br />
produce la nivelul consumatorilor.<br />
Aproximativ 24% d<strong>in</strong> cantitatea<br />
750<br />
de miliarde de<br />
dolari se pierd<br />
pr<strong>in</strong> <strong>aliment</strong>ele<br />
care ajung la<br />
coșul de gunoi<br />
milioane de tone<br />
400<br />
350<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
Cereale (nu se ia în<br />
calcul berea)<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 1<br />
Rădăc<strong>in</strong>oase<br />
amilacee<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 2<br />
totală de deșeuri <strong>aliment</strong>are risipite<br />
la nivelul consumatorilor reprez<strong>in</strong>tă<br />
mâncare gătită, urmată de fructe<br />
(22%), legume (21%), pâ<strong>in</strong>e /<br />
produse de panificație (20%), lapte<br />
și produse lactate (11%), produse<br />
d<strong>in</strong> carne și alte <strong>aliment</strong>e.<br />
În România, o treime d<strong>in</strong> produsele<br />
<strong>aliment</strong>are ajung la coșul de gunoi<br />
sau sunt irosite anual. >><br />
VOLUMUL ANUAL DE ALIMENTE<br />
RISIPITE PER TIP DE P<strong>RO</strong>DUS<br />
AGRICOL LA NIVEL MONDIAL<br />
Oleag<strong>in</strong>oase și<br />
legum<strong>in</strong>oase<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 3<br />
Fructe (nu se ia în<br />
calcul v<strong>in</strong>ul)<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 4<br />
Sursa: FAO, Technical Report on Food Wastage Footpr<strong>in</strong>t –<br />
Impacts on Natural Resources.<br />
Carne<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 5<br />
Lapte (nu se ia în<br />
calcul untul) și ouă<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 6<br />
LLegume<br />
P<strong>RO</strong>DUSUL 7<br />
10 ediția 5 – 2017