Lucrarea pastorală - Ellen G. White

religia adevărată, curată și neîntinată a lui Hristos. Au o credință falsă, pe
care procesul de purificare o va arde în întregime, ca pe zgură. Când
Dumnezeu le încearcă și le testează credința, ele ezită, slăbesc, oscilând între
o cale și alta. Nu au credința autentică pe care o avea Pavel, capabil să se
bucure în necaz, pentru că „necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în
încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu
înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre”
[Romani 5:3-5]. Acești credincioși au o religie conjuncturală. Dacă toți cei
din jurul lor sunt tari în credință și încrezători în succesul final al mesajului
celui de-al treilea înger și nicio influență anume nu lucrează împotriva lor,
atunci par și ei să aibă un pic de credință. Însă, imediat ce se abate necazul
asupra cauzei adevărului, iar lucrarea înaintează cu greutate și este nevoie de
ajutorul tuturor, aceste suflete sărmane, chiar dacă pretind că sunt pastori ai
Evangheliei, se așteaptă ca totul să se prăbușească. Această atitudine este
mai degrabă o piedică decât un ajutor. -- 2T 514.
Când păstorul își pierde curajul, lupii devorează turma. -- Satana va
lucra prin orice metode pentru a-i descuraja pe slujitorii activi ai lui
Dumnezeu. Dacă păstorul poate fi ademenit și făcut să nu-și mai
îndeplinească sarcinile, calea este liberă ca lupii să împrăștie și să mănânce
turma. -- ST, 3 ianuarie 1884.
Persoană demnă de încredere
Pastorii au nevoie de o experiență constantă, nu de una care se aprinde
la ocazii speciale, pentru ca apoi să pâlpâie slab. -- Pastorii lui Isus Hristos
trebuie să-i învețe pe oameni, atât în comunitate, cât și la nivel personal, că o
mărturisire de credință, chiar și din partea adventiștilor de ziua a șaptea, dacă
nu izvorăște dintr-o evlavie sinceră, este lipsită de orice putere spre bine.
Lumina religioasă trebuie să strălucească dinspre biserică, și în mod special
dinspre pastori, cu raze constante, luminoase. Nu trebuie să se aprindă doar
la ocazii speciale, pentru ca apoi să scadă și să pâlpâie, ca și când ar fi pe
31