Lucrarea pastorală - Ellen G. White

Capitolul 13
Femeile, pescari de suflete
Femeile ar trebui să fie puse deoparte pentru lucrarea bisericii. --
Femeile care sunt dornice să-și consacre o parte din timp în slujba Domnului
ar trebui să fie desemnate să viziteze bolnavii, să îi supravegheze pe cei tineri
și să se îngrijească de nevoile săracilor. Ele ar trebui să fie puse deoparte
pentru această lucrare prin rugăciune și prin punerea mâinilor. În unele
cazuri, va fi nevoie să se consulte cu comitetul bisericii sau cu pastorul, însă,
dacă sunt femei consacrate, care au o relație vie cu Dumnezeu, ele vor fi o
influență spre bine în biserică. Aceasta este o altă modalitate de consolidare a
bisericii. Trebuie să ne diversificăm mai mult metodele de lucru. Nicio mână
n-ar trebui legată, niciun suflet n-ar trebui descurajat, nicio voce n-ar trebui
redusă la tăcere. Lăsați-i pe toți să lucreze, în particular sau în public, ca să
ajute la înaintarea acestei mari lucrări. Așezați poveri asupra bărbaților și
femeilor bisericii, ca ei să se dezvolte prin exercițiu și să devină astfel
instrumente eficiente în mâna Domnului, în scopul iluminării celor care sunt
în întuneric. -- RH, 9 iulie 1895.
Urmați exemplul lui Hristos și al lui Pavel, punând femeile să lucreze. -
- Femeile care au pe inimă cauza lui Dumnezeu pot face o lucrare bună în
districtele în care domiciliază. Hristos menționează femei care L-au ajutat să
le prezinte oamenilor adevărul, iar Pavel, la rândul lui, vorbește despre femei
care au trudit pentru Evanghelie alături de el. Dar cât de puțin fac unii care ar
putea face mult mai mult dacă ar vrea! Sunt familii care dispun de mijloace
pe care le-ar putea folosi pentru slava lui Dumnezeu, mergând în zone
îndepărtate pentru a lăsa ca lumina lor să strălucească, prin fapte bune,
asupra celor care au nevoie de ajutor. De ce nu se implică bărbații și femeile
în lucrarea misionară, urmând modelul lui Hristos? -- RH, 21 iulie 1896.
78