gestern und heute - gymsered.sk

Volksmärchen, Sagen Legende legate de Mărțișor și Dragobete
Der 1. März ist ein altes Fest und hat seine
Wurzel in den römischen Zeiten. Damals
feierte man am 1. März das Neujahr. Der
Name “Mărț iș or” stammt aus dem
Lateinischen und bezieht sich auf den Namen
des Gottes Mars. Der war der Gott des
Krieges, aber er schützte auch die Heirat der
jungen Paare. Deswegen trugen junge
Mädchen die rot – weiße Schnur am Hals mit
einer kleinen silbernen Münze als Anhänger.
So hofften sie, glückliche Liebe im neuen
Jahr zu finden. Danach hängten sie die
Schnur an Bäumen, damit diese blühen
können und fruchtbar werden.
In einer anderen Legende kam einmal die
Sonne in Form eines jungen Mädchens auf
die Erde herunter und wurde von einem
Drachen gefangen genommen. Ein tapferer
Junge kämpfte gegen den Drachen, wurde
verwundet und sein rotes Blut tropfte auf den
weißen Schnee.
Dragobete ist eine andere Volkstradition, das
aus der Mischung uralter Legenden
entstanden ist. Man feiert Dragobete am 24.
Februar also gleich nach dem Valentinstag
am 14. Februar. Deswegen wird Dragobete
als die rumänische traditionelle Variante für
den internationalen Valentinstag angesehen.
Er verköpert eine mythologische Figur, die an
den griechischen Eros und an den römischen
Cupidon erinnert, denn er nimmt unter
seinem Schutz alle Verliebten. Die Legende
sagt, Dragobete sei der Sohn von Baba
Dochia, die als ”mytologische Mutter des
rumänischen Volkes angesehen wird.
Dragobete gilt aber auch als ein rumänischer
Pan, Gott der Natur, der Freude, der
Fruchtbarkeit, Schützer der Vögel. Dragobete
wird im Volksmund auch ”Verlobte der
Vögel„ genannt.
Ziua de 1 martie este o sărbătoare care își are
originea în lumea antică, fiind ziua când
romanii sărbătoareau Anul Nou. Cuvântul
”Mărțișor” este de origine latine, fiind un
derivat de la numele zeului Marte. Acesta era
zeul războiului, dar el proteja în același timp pe
tinerii căsătoriți. În ziua de 1 martie fetele
tinere purtau la gat un șnur împletit din ață albă
și roșie, de care atârnau o monedă de argint.
După trecerea sărbătorii legau șnurul de
ramurile copacilor pentru ca să fie pline de rod
în noul an. Într-o altă legendă culorile
mărțișorului sunt legate de lupta binelui
împotriva răului, temă mitologică comună
tuturor popoarelor. Se spune că soarele ar fi
coborât pe pământ luând chipul unei fecioare.
Un balaur o răpește și pământul rămâne fără
lumină și căldură. Un tânăr pornit în căutarea
fetei este rănit în lupta cu balauru, și stropi
roșii de sânge cad pe zăpăda albă.
Dragobetele este o altă sărbătoare tipic
românească, în care converg mai multe surse
mitologice. Dragobetele este sărbătorit pe 24
februarie ca variantă tradițională, specifică a
sărbătorii internaționale legate de Sf. Valentin
ca zi a iubirii și îndrăgostiților. Dragobetele
este o figură mitologică masculină, care
amintește de Cupidon-ul grecesc sau de Erosul
roman. Legendele tradiționale îl prezintă ca
fiind feciorul Babei Dochia, figură mitologică
centrală în etnogeneza românească. În același
timp Dragobetele este un Pan românesc, o
forță a naturii, un simbol al fertilității acesteia,
protector al păsărilor, motiv pentru care în
legende apare cu supranumele de ”logodnicul
păsărilor”.
În mod simbolic meșterii populari sculptează
în lemn linguri, a cărăr coadă neobișnuit de
lungă reprezintă două păsări dispuse cioc în
cioc: