VOLUMUL

110
am ci eti ceva cunnoscinte de slujba, ca me* voiu sili a nu nemultumi
lumea pe uncle voiii fi, ci din potriva a aduce lauds pi
bine-cuv6ntari Domniel sale si Mariel sale lui Veda... Aide de !
fa-mi acOsta facere de bine si nu te voiii uita peml la 'Wee."
Dinu asculta aceste vorbe din urma cu mare racOla, i luredintat
ca postulantul nu cunOsce limbagiul diplomatiel ciocoie§ti,
u zise :
Archon Medelnicere, tote cate 'mi al spus, sunt drepte
i frumoase. Dar nu se cauta in ziva de astazi. Ia spune-mi
mai bine ce dai sä* te fac ispravnic ?
Ce ai zis ! Mai zi Inca o data, ca n'am auzit.
Am zis ca ispravniciile se dail cu rusfet ; al inteles
on ba ?
Dad este asa, ispravnicia pentru altul, caci en
nu me" VOitl injosi nici °data, sa cumpar slujba cu bath, de la
o lesinatura de ciocoiii ca tine ! Qi
postulantul indignat, esi din
cask, fara sa salute macar pe aturica.
Acesta in loc sa se supere de o asemenea insults, zimbi
zise in sine :
Tata' un nebun proem n'am v6zut ina.
ti
Un moment dup5, aceia, intra o a Bova persona, care dupa ce
facu ciocoiului un compliment demn de un seraschier, u zise
d'a dreptul :
Cucoane Dinule, am auzit ca s'a mazilit ispravnicul de Teleorman,
mansup.
§i vin sa cer ajutorul domniei-tale, ca sa iau acest
Asa este, bei-mu ; dar de ! sa mai vgdem. Vremile sunt
grele ; ispravniciile nu se dati la fie-cine ! rOspunse Paturica
cu vocea inganata.
Noul venit, intelegand 'pricing care facea pe ciocoiu sa
r6spunda prin cuvinte evasive, relua vorba.