VOLUMUL

179
Tomanal) i poate ca ar fi facut mai multe imbunitatiri, dad
cesbelul Turco-Rusesc nu'l da jos dupa scaunul Domniel.
Guvernul provisor Rusesc, de si in aparinta se ar6ta ca
doresce luminarea romanilor, in fond ins facea tot ce putea
ca sa introduci confusiunea, spiritelor i ignoraqa2), dar la 1834
tete partile incepura a se destepta din letargia in care se afiaii
p an' aci. Curierul roman es c, " singurafeia pe atunci, prin articolii
sei plini de patriotism, incepu a chema pe romanil eel intoliginti
sa depue pe
i al veghiaril tor.
altarul patriei renascute rodul ostenelelor
0 societate filarmonick se infiintl. Fondatoril ei fuserg. : I.
E. 'Radulescu, I. Campineanu si C. Aristia. Cel d'antai -contribuia
cu dol galbeni pe tuna, lucrari literarie si sacrificie typo-
grafice pentru imprimarea de piese theatrale, programe, inscintari,
etc. ; eel de al doilea cu patru galbeni pe tuna ; iar Aristia cu
1) In aceStl timpi se forma o societate secrets al cgreia capi si ze-
lo$ sprijinitorT arab. Constandin Golescu i I. Eliade.
Iata Bi programa acesteT societatT:
I. Scoala din St. Sava sa se Implineasca Bi sa se inalte la gradul
de colegiti. Dupa mod elul acesteia sa se creeze alto. In Craiova.
II. Crearea scoalelor normale In capitala fie caruia judet prin elevi
.eqitT din colegia.
III. Crearea scelelor primare in fie care sat.
IV. Fondare de jurnale sea gazete in limba romans.
V Abolitiea monopolulu Tipografic.
VI Incurajarea spre traductiunT in limba patriel Bi tiparirea aeestora.
VII. Formarea unul theatru National
VIII. Staruirea spre a qi din regimul fanariot prin reforme
Intelepte Bea reinoirea primelor institutiunT ale Ord.
(Peg Isahar pagina 77-78)
2). In timpul guvernului provisor, s'a flout o mica Incercare din
partea lul Aristia pentru deSteptarea gastuluT de Theatru. El a repre-
-sintat cu scolaril seT pe ludas Brutus Bi Orest de Alfieri, iar mai In
vrma pe Zaira de Voltaire. Pe cele doue d'intai in limba Elena, iar
pe cea din urma in limbs. Francesa. Dintre junil scolarl s'aa distins
maT mutt (aria se zice) C A. Roseti, carele a represintat pe Egist
=bran& din tragedta Orest cu o ferocia atat de naturals in cat a Biagianintat
pe public si
chiar pe Aristia, profesorul sita.