VOLUMUL

157
316 numesc Gheorghe, boiarule.
Asculta-m6 GheorghiVa, zise boiarul, privindu'l tot eu
mai mult interes, voesci sa intri in slujba mea ?
-
Mai Antal sa bine-void a'ml spune tine sunteti §i voi vedea_
Eii, caul meu, suet Banul
voiii resplati ca postelnicul.
C..., §i fa pe pace ca 1111 to
Primesc cu toata inima, milostivul meu stapan.
aEd
nu,te voi intrebuinIa in slujba de vital, ci to voi numi
gramatic al meu, cad imi trebue un asemenea slujbas,§i nu
sciii de ce s'a parut mie ca vei fi bun §i vrednic.
Bunatatea ce arati &atm mine, ma face sa'ml perd mintile.
Pronia cer63e1 v'a impins sa'ml tirade i mina de ajutor,
respunse tin6rul cu ochil plini de lacrami §i recuno§tinta §i
luand cu infocare §i respect mina betr'anului boier
skruta.
spre a o
Sa lasam acestea la o parte ; ia, arata-mi
deiull).
ve'd eon-
Gheorghe lua o cola de chartie §i se puse a scrie acea serisore
complicate care prin trasuri fine §i rotunjite, superpunea
In dou6 si trel caturi diferitele litere ale unui enfant, bleat
ochiul trebuia sa fie deprin's spre a descifra acel tainic §i maestrit
dedal.
FOrte bine ; aferim ! Acum pune-ti calimarile la brAii si
vino dup6 mine.
El e§ira impretuia .din palatul Vistieriel §i se dusera la casa-
Banului. Nu era acOsta antela data, cand bunul boiar yi mai
to i boenl roman luau in eurtele for tinerl fora protectio le
inlesneaii rnijlOcele de a'§i face, prin munca si meritele lor, o
cariera In lumea aceia, undo favOrea §i banii &eau total.
) AratA -mi cum sea