VOLUMUL

142
Bine ve face ciocarlanilor, zise Paturica rizand.
Ce ai zis ? intreba Negul Chioftea cu mirare.
Am zis ca v6 face fOrte bine, cad nu stiti sa furati.
Noi nu scim sa fluim ? observa Chioftea cu un zimbet
de ironic.
Da, da, vol !replica cu siguranta, sunteti niste bo-
jogarIl).
Dna este asa apoi invata-ne to meseria.
Bucuros. Ia spune-trmi, boieri domnea-vOstra, ati citit
vre-o data, cartea numita Floarea darurilor ?
Nici n'am auzit vorbindu-se de Mist
Aveti dreptate ; nu s'a talmacit Inca in limba romanesca
i voi abia titi sa cititi romaneste. Asoultati dar, §i pricepeti
in acea carte este o istorioara plink de noima, care incepe
camasa : A fost o data un imperat de la Hindiile resaritului
sail de prin tara Sakizului2). Acel imperat avea sipte-zeci
si cinci de copil, tot unu i unu. Ajungend insa la ada.nci
batrenete, el chiama. pe fiul seii eel mai mare, kin zise sa
fad un znop de septe-zeci i cinci de nuiele i sal. aduca
inaintea sa. Porunca se indeplini intr'o clips ; imperatul chema
pe top fiii ses, si le zise : Ea am imbitranit si poste putin
o sa mor ; as voi inaiutea mortii male, sä las intiusa mea
imparatia aceluia dintre voi care se va dovedi mai tare si mai
priceput. Hotarasc dar, ca acela care din voi va putea sa
rupa de o data aceasta legatura, de nuiele, acela sa is imparatia
dupa moartea mea. Feciorii de imperat se privira mai
intaiil unu pe altii cu mirare i apoi see
cercara pe rend si
fia-care in parte sa rupa legatura de nuiele ; dar nici unul
nu putu. Impkatul 11 privi rizend, si le zise : Daca nu le pu-
i) Hotl prostl.
2) Insula Chio.