VOLUMUL

167
Dupk ce strinse si pecetlui scrisoarea, chema pe un fecior
de'i aduse o caruta, pe care o opri la portita din dos a gradinii
ca sa nn afle nimeni ceia ce voia sa faca ; isi cars apol
bagagiul, si pang a nu pkrasi casa Banului, dete scris6rea in
mina slugei, zicandu'l :
dal aces% scrisOre.
Cand me va chiema boierul, sa '1
Gheorghe iesi din curtea Banului, coprins de intritare, iar
cand ajunse la o mica distanta, privi inapoi, sj grind kioscul
acela unle petrecuse cele mai frum6se zile ale vietii sale, MIA
lul se umplura de lacriml ...
Sa venim iarasi la Banul.
Nefericitul betran, trasnit ca de fu'ger de neasteptata si fatala
incredintare ce dobindise, se inchise in camera sa, undo
petrecu toata ziva, fark sa is nimic, spre restabilirea sanatktei
sale ruinata, de suferinte Catre sears, el intr.& in grading cu
scop de a chiema pe Gheorghe si a'l dojeni pentru marea lul
cutezare. Nerabdator de a. afla pan la co grad se ridica nenorocirea
sa, porunci sa '1 chieme numal de cat pe ingratul ;
cat de mare fu mirarea lui, cand ii spuse slugs ca Gheorghe
a parasit curtea lasandu'l o scris6re. Lua scris6rea, o citi de
mai multe on si apoi, radicand ochii cake cer, zise cu entu-
siasm : Ce suflet ingeresc, ce suflet mare, Dumnezeule !
Dar cu ate acestea, ce pot face la o asemenea intemplare 2
Fata it iubeste ; el o iubeste pe dinsa ; nu 'ml remane
alta de facut de cat a chiema preotul sa '1 emirate
Dar bine, ce o sa zick boierimea, cea mare a tern Baiatul e
intelept, e procopsit, are inima bunk, dar este iesit din prostime
; lumea o sa afle aceasta si o sa me faca de risul grecilor
lui Caragea ; pare ca auz de acum pe acei clevetitori zicknd
: Ama, cap oi
la Banul ! ma de and -a, nu voi sd dea
pe fit -sa dupa Postelnicul Andronache, boier simandicos